Liderii politici macedoneni si albanezi au reusit miercuri seara sa faca primul pas adevarat in directia unui acord politic care sa puna in sfarsit capat violentelor care paralizeaza Macedonia de mai bine de sase luni de zile. Este vorba despre un acord asupra statutului limbii albaneze, unul dintre punctele fierbinti asupra caruia parea sa nu se ajunga niciodata la o intelegere. Prin acest acord, liderii macedoneni au acceptat sa oficializeze limba albaneza, cu conditia ca cele doua parti sa ajunga la un acord politic total, care sa acopere toate celelalte puncte aflate in suspensie. Conform acestei noi intelegeri, macedoneana va ramane limba oficiala vorbita pe intreg teritoriul tarii si folosita in relatiile internationale, insa albaneza va capata statut de limba oficiala in zonele in care populatia etnic albaneza constituie cel putin 20% din totalul locuitorilor. In Parlament, va fi autorizata folosirea limbii albaneze – pentru redactarea documentelor importante, in sedintele plenare si in cadrul comisiilor. In fata Tribunalului, macedoneana va putea fi, de asemenea, folosita. Legislatia tarii va fi redactata in ambele limbi. In schimb, la nivel guvernamental, doar limba macedoneana va putea fi utilizata.
In ceea ce priveste chestiunile ramase in suspensie si asupra carora un acord total este necesar, problema Politiei este una dintre cele mai delicate. La negocierile desfasurate in ultimele cinci zile in localitatea Ohrid, din nord-vestul tarii, proiectul care a stat pe masa propune ca fortele de Politie sa ramana in continuare sub autoritatea ministrului de interne. Responsabilii locali ar urma insa sa fie numiti in -cogestiune-, a explicat un diplomat occidental. In urmatoarele zile s-ar putea ajunge la o intelegere clara care sa vizeze instaurarea unei duble majoritati – majoritate simpla si majoritatea partidelor – in cazul legislatiei care se refera la relatiile intre comunitati. Cu atat mai mult cu cat asupra acestui punct s-a convenit deja, in principiu. Tot la un acord de principiu s-a ajuns si in cazul instaurarii unei largi autonomii a colectivitatilor locale si la accesul egal al tuturor cetatenilor Macedoniei la functiile publice. Albanezii nu ocupa in prezent decat doua procente din aceste locuri de munca, cu exceptia domeniului invatamantului.
Acesta este intr-adevar un semnificativ pas inainte, a tinut sa sublinieze presedintele macedonean, Boris Trajkovski, intr-un comunicat remis publicitatii imediat dupa ce liderii macedoneni si albanezi au reusit sa ajunga la o intelegere. De aceeasi parere au fost si cei doi emisari occidentali, americanul James Pardew si francezul Francois Leotard. Imer Imeri, lider al unuia dintre cele doua partide albaneze aflate la masa negocierilor de la Ohrid, a fost si el multumit. -Asta inseamna ca problema limbii o lasam deja in urma-, a declarat acesta.
UCK are ultimul cuvant
La sfarsitul negocierilor de marti, liderii albanezi au luat legatura in repetate randuri cu gherila UCK, pentru a obtine avizul acesteia asupra chestiunilor convenite. Cu toate ca au fost tinuti deoparte de negocierile dintre partidele politice, este clar ca opinia liderilor gherilei albaneze cantareste greu asupra procesului de pace din Macedonia. UCK este pe pozitie de forta pe plan militar si este clar ca a castigat teren si pe frontul diplomatic. La inceputul conflictului, Armata de Eliberare Nationala din Macedonia nu era, in ochii comunitatii internationale, decat o organizatie terorista care ameninta stabilitatea tarii din Kosovo. Acum, situatia pare sa se fi schimbat. -O miscare de agresiune externa s-a transformat in rebeliune, o data ce armata macedoneana a recurs la bombardarea localitatilor-, a explicat un diplomat occidental. UCK controleaza intre 10 si 15% din teritoriul macedonean, cu populatie majoritar albaneza. Asta inseamna o lunga bucata de pamant care se intinde din sud-vestul Macedoniei, pana in nord-vest si in nord, la Kumanovo. Rebelii sunt capabili sa devina stapani in Tetovo, dar si in Gostivar, Kicevo, Debar, Struga, sunt de parere responsabili occidentali prezenti la negocierile intermacedonene. La inceputul saptamanii trecute, conform jurnalistilor aflati in zona, UCK a controlat aproape in intregime Tetovo, o localitate cu 60.000 de locuitori. Lupte violente au avut loc, in ciuda acordului de incetare a focului. Gherila albaneza a acceptat sa se retraga partial din Tetovo si de pe ruta Tetovo-Jazince spre Kosovo, ca semn de bunavointa fata de NATO. Nu poate fi uitat faptul ca UCK a ajuns pana la Aracinovo, la doar 10 kilometri de Skopje, fara ca fortele armate guvernamentale sa opuna rezistenta, si au plecat doar la presiunile diplomatice internationale.
Chiar daca gherila nu este reprezentata la Ohrid, liderul acesteia, Ali Ahmeti, este cel care, de la cartierul general al UCK din Pizren, detine puterea de a spune -Da- sau -Nu- in cazul negocierilor intermacedonene. Acesta isi va comunica opinia sa si in cursul zilei de astazi, cand discutiile se vor relua, lasand ziua de ieri libera pentru ca Macedonia sa-si poata celebra in liniste Ziua Nationala.
