Home În Lume Spalarea de pacate

Spalarea de pacate

DISTRIBUIŢI

Incercand sa gaseasca vinovatii pentru tragedia din 11 septembrie, analistii de peste Ocean nu au ezitat sa arate cu degetul doua institutii care, altadata, reprezentau cheia securitatii nationale americane: CIA si FBI. Usurinta cu care egipteanul Mohammed Atta si ceilalti 18 -frati martiri- au reusit sa deturneze patru avioane comerciale si sa le transforme in masini infernale a fost atribuita greselilor capitale comise de conducerile celor doua agentii de securitate.

Legendare pentru felul in care s-au comportat in timpul Razboiului Rece sau in numeroase situatii de criza, CIA si FBI au cazut prada in ultimii ani – spun cunoscatorii – birocratiei, organizarii precare si luptelor fratricide dintre diferite departamente, lucruri care le-a redus semnificativ capacitatea de reactie si a inlesnit misiunea atentatorilor sinucigasi. La jumatate de an dupa atacurile kamikaze, cele mai importante servicii de informatii americane se straduiesc insa din raputeri sa-si refaca imaginea sifonata si sa dovedeasca ca lectiile trecutului au fost invatate.

Expertii americani sunt aproape unanimi in a recunoaste ca ultimul deceniu a reprezentat pentru CIA un urias pas inapoi din punctul de vedere al organizaarii si al eficientei. Sfarsitul Razboiului Rece la inceputul anilor *90 a insemnat si pentru faimoasa agentie sfarsitul unei epoci in care crema agentilor sai s-a acoperit de glorie intr-o serie de misiuni, care mai de care mai indraznete. Disparitia tintei sale principale (Uniunea Sovietica si conglomeratul socialist din Estul Europei) a facut ca sute de agenti operativi sa fie retrasi de pe batranul continent, Asia sau Africa si trimisi la plictisitoarea munca de birou, la cartierul general din Virginia. Aceasta permutare a facut ca, la randul ei, delicata misiune de recrutare a spionilor (rezervata agentilor CIA ce lucrau sub acoperire in ambasadele americane) sa dispara aproape in totalitate, iar informatiile detinute de agentie sa parvina, in multe cazuri, doar prin bunavointa unor servicii secrete straine prietene. Frustrati din pricina acestui aspect, zeci de ofiteri prestigiosi, care s-au aflat in -prima linie- a Razboiului Rece, au iesit la pensie in ultimii ani, spatiile goale fiind umplute fie cu agenti neexperimentati, fie cu ofiteri experti in manuirea calculatoarelor, dar nepriceputi in manuirea pistolului. Astfel se explica de ce americanii, altadata maestri in ale spionajului, s-au trezit pe 11 septembrie in situatia ingrata de a nu avea nici macar un singur agent operational in Afganistan, in timp ce in Pakistan se aflau doar doi-trei ofiteri nevorbitori de punjab sau urdu!

Mai mult, organizarea plina de lacune a agentiei a facut ca diferitele departamente sa se afle in permanent conflict, obtinerea unei simple aprobari pentru o misiune trebuind sa treaca – conform marturiilor unor agenti – prin zeci de birouri pana la obtinerea girului final. Aceeasi situatie paradoxala se inregistra si la Biroul Federal de Informatii, care, in toamna anului trecut, se afla in plin proces de transformare dupa instalarea noului director, Robert Mueller, si de spalare a pacatelor dupa cele cateva lovituri mortale primite de anemica sa organizare (atentatele de la ambasadele din Kenya si Tanzania, atacarea crucisatorului USS Cole in Portul Aden sau chiar primul atac terorist de la World Trade Center in 1993).

La jumatate de an de la tragedia care a surprins America nepregatita, semnele de schimbare sunt insa evidente. Debarcarea reusita a puscasilor marini la Kabul si campania militara victorioasa care a urmat au fost meritele agentilor CIA infiltrati pe teritoriul afgan, iar misiunea lor s-a materializat in obtinerea de informatii capitale, castigarea sprijinului sefilor de triburi din zona si dirijarea bombardamentelor pustiitoare ale aviatiei americane. Mai mult, desi pana in acest moment nu s-a reusit anihilarea sau capturarea decat a 13 din cei 27 membri de frunte ai retelei Al-Qaida aflati pe -lista neagra- ai Casei Albe, ultimele evenimente din tumultoasa zona lasa sa se intrevada noi succese in lupta impotriva fundamentalistilor islamici. In urma capturarii comandantului militar al retelei, Abu Zubaydah, si a analizarii a sute de documente descoperite in centrele Al-Qaida, surse din serviciile de informatii vorbesc despre posibila incercuire a liderilor talibani si declansarea unor noi operatiuni aliate in Khost si Gardez, in urmatoarele saptamani. Intre timp, agentii de pe teren ai agentiei au reusit sa puna bazele unor centrale raspandite in intreaga Asie Centrala, iar experti militari au fost scosi din praful birourilor din Virginia si trimisi pe teren in Filipine, Yemen si Georgia, unde ii invata pe soldatii locali tehnici de lupta antiterorista. In presa de peste Ocean, au aparut informatii care vorbesc si despre semnalul verde primit de agentie ca membrii sai sa foloseasca -toate mijloacele posibile- pentru a obtine informatii in confruntarea cu temuta retea a lui Bin Laden, un aspect foarte important daca se are in vedere ca procedurile CIA si legile americane interzic, de exemplu, recurgerea la forta in timpul interogatoriilor, iar politica de asasinare a teroristilor a fost criticata indelung in ultimele decenii.

La randul lor, castiguri importante au realizat si agentii FBI, incepand cu sutele de perchezitii declansate pe teritoriul american (si care s-au soldat cu detinerea a peste 1.000 de suspecti), zeci de anchete ce s-au finalizat cu inghetarea conturilor bancare ale organizatiilor teroriste si pana la participarea logistica la intarirea securitatii aero-portuare. Astfel ca, concluzionand, cele doua servicii de securitate, atat de blamate dupa 11 septembrie, par sa recupereze din mers terenul pierdut, iar actiunile lor din ultima vreme vorbesc de la sine despre noile metode. Succesele obtinute in ultima vreme au facut, de altfel, ca seful CIA, George Tenet, sa primeasca votul de incredere chiar al presedintelui Bush, care a vizitat cartierul general al agentiei, iar politizarea excesiva a serviciului, despre care se vorbea inainte de 11 septembrie si care era pusa pe antecedentele democratului Tenet in Administratia Clinton, sa fie uitate. -Zilele lui Tenet in fruntea CIA nu mai sunt numarate-, este parerea comentatorilor americani, care insa asteapta ca zecile de miliarde de dolari pompate in agentie de catre Washington sa-si gaseasca utilizarea eficienta in realitate in cea mai scurta vreme.

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.