Incercarile americanilor de a deschide pusculita donatorilor internationali si, in special cea a Uniunii Europene, pana acum cea mai generoasa la nivel mondial, s-au concretizat ieri intr-un al treilea proiect de rezolutie consecutiv privind Irakul, pe care SUA il vor vota in Consiliul de Securitate al ONU pana saptamana viitoare, cand este programata conferinta de profil de la Madrid.
Caracterizat de presa americana drept un compromis urmare nemultumirilor exprimate pana acum de state precum Franta, Germania sau Rusia, documentul nu aduce insa modificari substantiale fata de cele doua variante precedente care nu au reusit sa intruneasca un sprijin larg in consiliu. Rusia si China au cerut shimbari concrete, in timp ce axa franco-germana a declarat ca va analiza proiectul. Potrivit AP, documentul nu satisface cerintele principale ale celor doua state si ale ONU, respectiv transferul rapid al puterii, intr-o perioada de cateva luni, catre autoritatea irakiana interimara. Proiectul stabileste 15 decembrie drept data-limita pentru stabilirea unui calendar pentru redactarea Constitutiei si organizarea de alegeri. Prevede de asemenea desfasurarea unei forte multinationale sub comanda americana si un rol extins pentru ONU in procesul de reconstructie.
Adoptarea unei rezolutii care sa clarifice termenii prezentei internationale in Irak este necesara si pentru ameliorarea climatului de securitate. Seria atacurilor sinucigase a continuat ieri printr-un atentat impotriva Ambasadei Turciei la Bagdad, la o saptamana dupa ce, spre nemultumirea minoritatii kurde din Irak, dar si a Consiliului de Guvernare desemnat de americani, parlamentul de la Ankara a aprobat desfasurarea de trupe pe teritoriul statului arab, fiind astfel primul stat musulman care vine concret in sprijinul americanilor.
Problemele militare sunt dublate de cele financiare in Irak, motiv pentru care reuniunea donatorilor, programta pentru 23-24 octombrie, reprezinta un moment crucial in programul reconstructiei, pentru care este nevoie, pana in 2007, de 36 miliarde de dolari, potrivit ONU si Bancii Mondiale, plus 19 miliarde, dupa estimarile Washingtonului, in total – 55 miliarde.
Considerat cel mai important donator international, blocul comunitar european a promis doar 236 milioane de dolari, bugetul fiind deja supus unor constrangeri semnificative, ca urmare a aportului financiar in Afganistan, Liberia, Fasia Gaza si Cisiordania. Cu exceptia Marii Britanii, care a plusat individual cu 442 milioane de dolari, restul membrilor UE s-au multumit sa puna conditii suplimentare Statelor Unite: un climat de securitate, un calendar realist al transferului de putere si constituirea unui fond al donatorilor multilateral si transparent, plus deja clasicul -rol extins- pentru Natiunile Unite, vital pentru succesul procesului de reconstructie. Conditii dure, comenteaza -Financial Times-.
