Unda de soc generata de raportul parlamentar al Camerei Comunelor din Marea Britanie, referitor la felul in care Cabinetul Blair a gestionat informatiile serviciilor secrete referitoare la armele de distrugere in masa detinute de regimul Saddam Hussein, s-a resimtit imediat la Washington. Asteptat indelung sa comenteze aprecierile conform carora administratia americana ar fi exagerat pericolul armelor de distrugere irakiene pentru a legitima interventia militara, folosindu-se de informatiile oferite de serviciile britanice, purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ari Fleisher, s-a vazut in situatia de a admite, in premiera, ca presedintele Bush nu stia ca informatiile pe care s-a bazat cand a evidentiat pericolul irakian, in discursul catre natiune, din ianuarie, ar fi putut fi inexacte. Unul dintre atuurile administratiei americane pentru jusificarea interventiei militare l-a constituit presupusa achizitie de catre regimul Saddam Hussein a unor cantitati de uraniu din Nigeria, pentru a fi folosit la reluarea productiei de arme nucleare. Informatia respectiva a fost practic demolata luni, o data cu aparitia raportului reprezentantilor Camerei Comunelor, care a concluzionat ca informatiile cuprinse intr-un raport din luna ianuarie al serviciilor britanice nu se verifica si au o provenienta care nu le confera credibilitate, chiar daca au fost invocate de Administratia Bush in discursul catre natiune, cu care a convins, de altfel, si Congresul sa aprobe interventia militara, in ciuda faptului ca CIA nu confirmase informatiile respective.
Practic, Administratia Bush a recunoscut astfel in premiera ca interventia in Irak s-a bazat pe niste informatii gresite. -Daca am fi stiut ce stim acum, referirile la incercarile Irakului de a cumpara uraniu din Africa nu ar fi fost incluse in discurs-, a explicat oficial Casa Alba.
Declaratia pune capat unor repetate solidarizari ale diversilor reprezentanti ai Administratiei Bush cu presedintele american si discursul sau, in urma numeroaselor semne de intrebare ridicate de presa in legatura cu exactitatea informatiilor invocate de administratie. A fost practic confirmata astfel informatia oferita Consiliului de Securitate ONU de catre Agentia Internationala pentru Energie Atomica, conform careia ipoteza legata de achizitia de uraniu nu are la baza informatii credibile. Practic, acum Administratia Bush nu avea de ales in a recunoaste ca s-a inselat, mai ales ca in urma cu cateva zile un fost ambasador american in Africa a facut publica misiunea pe care i-o incredintase CIA de a merge in Nigeria si a investiga povestea uraniului, a carui achizitie a infirmat-o in urma misiunii, nerecunoscute niciodata de reprezentantii Casei Albe.
Blair se apara
Declaratia Casei Albe nu face decat sa il situeze pe premierul britanic, Tony Blair, intr-o situatie tot mai delicata. In conditiile in care Statele Unite admit faptul ca informatiile oferite de guvernul britanic sunt incerte, Blair, programat sa raspunda intrebarilor membrilor parlamentului englez, a sustinut pana la capat veridicitatea informatiilor oferite in pregatirea actiunii militare. Premierul britanic a declarat ca nu accepta faptul ca informatiile din acel moment erau gresite. -Sunt destul de sigur ca am facut ceea ce trebuia, alungand pe Saddam Hussein. Sunt destul de sigur nu doar pentru ca plana un pericol asupra regiunii si asupra intregii lumi, ci si pentru ca am scapat lumea de acel regim-, si-a formulat Blair explicatiile, intr-un discurs evident mai mult politic decat unul care sa raspunda punctual dubiilor ridicate de membrii parlamentului. In plus, el a reluat si asigurarile ca vor fi descoperite si armele de distrugere in masa, invocate si ele ca pericolul care a necesitat interventia militara.
