Pe principiul -tacem si facem-, oficialii americani si chinezi pastreaza cu incapatanare tacerea cu privire la dezvaluirile din presa occidentala referitoare la descoperirea a peste 20 de echipamente de spionaj la bordul avionului Boeing 767 construit anul trecut in Statele Unite pentru presedintele chinez Jiang Zemin. Ca tacerea este politica celor doua state in aceasta chestiune o demonstreaza si faptul ca pana si compania constructoare, Boeing, refuza sa comenteze, in timp ce materialul publicat sambata de cotidianul britanic -Financial Times- si de cel american -Washington Post- nu a fost preluat de presa chineza. Mai mult, jurnalistii prezenti la conferinta de presa organizata de vicepresedintele chinez Hu Jintao ulterior intalnirii cu o serie de fosti ambasadori si academicieni americani nu au pus nici o intrebare referitoare la acest scandal.
-Tehnica- a mers in gol
Si totusi, presa internationala merge mai departe cu dezvaluirile si cu posibilele explicatii ale acestui incident survenit cu doar o luna inainte de summitul George Bush – Jiang Zemin de la Beijing, in contextul unei imbunatatiri rapide a relatiilor bilaterale, cel putin la nivelul declaratiilor si al schimburilor comerciale.
Potrivit celor doua cotidiane, care citeaza inalti responsabili chinezi din cadrul serviciilor de securitate, microfoanele descoperite la bordul avionului, dintre care unul in toaleta prezidentiala si celalalt chiar in patul lui Zemin, erau miniaturizate, foarte sofisticate si controlate prin satelit. Ele au fost descoperite in timpul unor teste de zbor efectuate la Beijing in septembrie, imediat dupa ce aparatul fusese primit din SUA, dar inainte ca liderul chinez sa folosesca aparatul. De atunci, avionul – al carui interior a fost cercetat mai ceva decat o nava extraterestra – stationeaza la sol, dovada ca spionajul ramane o constanta a relatiilor internationale, indiferent de aliantele mai mult sau mai putin durabile incheiate intre marile puteri.
Un scandal nepotrivit
Desi este mai mult ca sigur ca descoperirea microfoanelor a provocat furia presedintelui chinez si a anturajului acestuia, faptul ca nu au fost lansate acuzatii demonstreaza cat se poate de clar ca oficialii de la Beijing nu vor sa faca un capat de tara din acest incident, pastrandu-l, poate, ca pe un as in maneca pentru vremuri mai grele. Deocamdata, relatiile sino-americane merg pe un drum bun si nici nu dau semne ca s-ar putea inrautati din cauza echipamentelor de spionaj din Boeingul buclucas, spun analistii politici internationali. China a intrat recent in Organizatia Mondiala a Comertului, dupa 15 ani de negocieri, si pentru aceasta trebuie sa ii multumeasca in primul rand Americii.
Summitul Bush – Zemin urmeaza sa parafeze normalizarea relatiilor bilaterale, in special pe plan economic, in conditiile in care SUA sunt cel mai important partner comercial al chinezilor, acizitionand in medie 40% din exporturile acestora. In plus, China este mai preocupata ca oricand de schimbarile economice pe care le-a planuit pentru urmatorii ani si de -blanda remaniere- politica ce va avea loc in toamna, cand Zemin paraseste fotoliul prezidential in favoarea unei generatii mai tinere.
Pentru toate acestea, degradarea relatiilor nu este de dorit de nici una dintre cele doua puteri, mai ales ca amenintarile aduse dupa sine de evolutiile de dupa 11 septembrie nu sunt de neglijat.
Imblanzirea Chinei
Prin prisma schimbarilor de dupa atacurile teroriste din SUA, schimbari concretizate in imbunatatirea relatiilor ruso-americane, dar si in modificari ale hartei militare a lumii (de mentionat dorinta Statelor Unite de a-si permanentiza prezenta militara in Asia Centrala), China intelege acum ca nu-si poate permite sa mai faca mofturi, cum s-a intamplat in aprilie anul trecut. Atunci, un scandal diplomatic a inghetat relatiile bilaterale pentru un timp, dupa -arestarea- de catre chinezi a unui avion-spion american si a pilotului sau, eliberat in cele din urma, dar nu inainte ca aparatul sa fie cercetat milimetru cu milimetru.
Interesant este faptul ca Boeingul destinat lui Zemin a fost construit tocmai in acea perioada la Seattle, fiind finisat in San Antonio de compania Gore Design, sub supraveghere chineza 24 de ore din 24. Coincidenta ii face pe unii sa banuiasca o implicare directa a Administratiei americane in instalarea microfoanelor la bordul avionului, dar mai multi sunt cei care merg pe ideea unui scenariu orchestrat de anumite cercuri politice de la Beijing. Nemultumite de evolutia relatiilor sino-chineze, acestea ar fi vrut sa provoace un scandal de proportii pentru a-si recapata influenta pe scena politica chineza, demonstrandu-i presedintelui Zemin cat de -nociva- este increderea in partenerul sau mai degraba rivalul sau de peste ocean. In sprijinul acestei ipoteze vine si ancheta demarata la Beijing, unde circa 20 de ofiteri ai armatei aeriene au fost retinuti si chestionati pentru lamurirea situatiei. Dar fara ca informatiile obtinute sa fie facute publice, presa fiind tinuta departe de toate aceste probleme, spre mai binele jocurilor globale ale marilor puteri.
