Boris Tadici, candidatul pro-european, a fost reales în funcția de președinte al Serbiei, câștigând al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în fața naționalistului pro-rus Tomislav Nikolic. Tema centrală a campaniei a fost Kosovo, provincie majoritar albaneză a Serbiei, care este pe cale de a-și proclama independența față de aceasta. Ambii se opun independenței Kosovo, dar în timp ce Tadici dorește ca acest lucru să nu afecteze relațiile cu UE, organizație în care vrea integrarea rapidă, Nikolici miza mai mult pe o relație strânsă nu cu Vestul, ci cu Rusia, considerând că aceasta va ajuta Serbia să păstreze Kosovo. Alegerile acestea au avut mai mult o miză simbolică, întrucât președintele Serbiei are puține puteri în stat, dar e văzută mai ales ca un referendum asupra dorinței sau lipsei de dorință a sârbilor de a se integra în Uniunea Europeană. Participarea la vot a fost foarte mare, în jurul a 67%. Din câte se pare, deși există în continuare un puternic imbold naționalist în Serbia, sârbii l-au asociat pe Nikolici cu perioada tulbure a anilor '90, Partidul Radical din care face parte fiind atunci aliatul dictatorului naționalist Slobodan Miloșevici și fiind implicat în crime de război pentru care chiar liderul partidului, Vojislav Seselj, e judecat acum la Tribunalul Penal Internațional. Un alt atu al lui Tadici a fost acela că Rusia nu l-a sprijinit pe Nikolici, probabil și datorită faptului că Serbia a semnat cu Rusia un contract energetic avantajos pentru aceasta din urmă, chiar în timpul campaniei. UE, prin intermediul președinției slovene, a salutat alegerea lui Tadici și a considerat că astfel Serbia a făcut o alegere pro-europeană.
