Explozia unui autoturism-capcana, in noaptea de vineri spre sambata, la intersectia bulevardelor centrale Goya si Serrano din Madrid a fost semnalul transmis de teroristii separatisti ETA alegerilor generale de ieri, din Tara Bascilor. A fost un semnal adresat si Spaniei, pentru a sti ce urmeaza de acum incolo. Explozia a avut un caracter simbolic prin uriasa detonatie si nu a provocat decat cateva raniri. Dupa 33 de ani de atentate, in care teroriostii ETA au ucis peste 800 de persoane, vor urma altele, este mesajul nescris lasat in urma. Toata Spania si Tara Bascilor, in special, l-au citit la fel: nationalistii separatisti moderati au pierdut teren in ultimii ani, la alegeri, aripa politica a ETA – Cetatenii Basci – a intrat cu sanse mici de succes, la ideea independentei totale acestia nu renunta, iar teroarea ramane instrumentul lor principal.
Coalitia dreptei cu socialistii, mai tare ca niciodata
In Tara Bascilor, care beneficiaza din 1980 de o autonomie largita, este pentru prima data cand Partidul Nationalist Basc (PNB) ar putea fi infrant. O alianta inedita intre Partidul Popular de centru-dreapta aflat la putere in Spania si opozitia socialista promite sa ii ia locul in Parlamentul basc si la presedintia regionala. Acordul semnat cu un an in urma intre cle doua parti a vizat, in primul rand, coordonarea actiunilor pentru a combate violentele ETA, conslidarea raporturilor de colaborare cu Madridul, celelalte obiective politice fiind mai putin relevante. Aceaste doua obiective au trecut cu succes, iar acordul de un an s-a dovedit o platforma politica atractiva pentru basci, au indicat sondajele preelectorale.
Euskal Herritarrok isi retrage sprijinul
Daca centru-dreapta si socialistii au incheiat campania electorala cu sanse de a o si castiga, acest lucru s-a datorat si greselilor Partidului Nationalist Basc, separatist in fond, dar mult prea moderat in forma. A fost o politica deliberata a PNB, soldata insa cu retragerea sprijinului aripii politice a ETA, Euskal Herritarrok. Nemultumirea ETA este justificata din punctul ei de vedere, pentru ca PNB a reusit mult prea putine pentru independenta Tarii Bascilor. Si pentru a merge pana la capat, candidatul PNB pentru presedintia regiunii, Juan Jose Ibarretxe, a refuzt public orice sprijin politic – voturi, deci – din partea oricarui aliat al ETA. PNB crede ca, in prospectarea viitorului Tarii Bascilor, pe mana ETA nu se mai poate merge, pentru a obtine independenta regiunii. Sesizand acelasi lucru, adversarul sau, Jaime Major Oreja din partea colitiei, care nici nu propune separarea de Spania, a promis o adevarata cruciada anti-ETA. Avand in program si apropierea de Madrid, cele doua elemente converg si promit a reusi un front redutabil pentru confruntarea cu ETA. Inca un argument ca cel putin o perioada de timp atenatele teroriste nu vor lipsi. Ieri, pentru una dintre cele doua orientari au votat 1,8 milioane de basci, sub supravegherea a peste 5.000 de politisti. Cu patru ani in urma, la alegeri nu au fost concentrati decat 2.000. Un detaliu care spune ceva in privinta situatiei reale din Tara Bascilor.Si, totusi, independenta
Pentru o parte din generatia tanara basca, indiferent incotro se orienteaza politica, independenta totala a regiunii este ceea ce-si doreste mai mult. Vom lupta politic si vom lupta militar afirma acestia. Crezul lor este si rolul scolii, unde invatatorii basci ii conving ca ei sunt baza viitoarei revolutii din Tara Bascilor. Acesta este apoi cultivat de organizatia Haika (Ridica-te!), in care peste 20.000 de tineri sunt angrenati in ceea ce numesc ei -Kale Barroka- (lupta de strada), adica manifestatii si ciocniri de mica intensitate cu fortele de ordine. De aici isi recruteaza oamenii organizatia terorista ETA. In multe localitati basce, peretii cafenelelor sunt pline de fotografii ale luptatorilor ei, vii, morti, in puscarii. Clandestinitatea organizatiei si strategia ei nu au in vedere recrutari masive, dar din multi candidati ii poate alege pe cei mai potriviti. Guvernul de la Madrid a admis cu peste 20 de ani in urma ca Tara Bascilor sa aiba un presedinte regional, un Parlament de 75 de locuri, o politie proprie, controlul total asupra scolilor si universitatilor, controlul asupra taxelor locale… Toate acestea au adus autonomie, dar nu independenta.
