Promisiunile facute de premierul italian Silvio Berlusconi presedintelui Conventiei Europene, Valery Giscard d*Estaing, potrivit carora textul viitoarei Constitutii europene nu va fi renegociat – actuala forma iesita din dezbaterile Conventiei avantajand Franta – au starnit ieri o serie de reactii ostile pe continent. Reprezentanti ai grupului tarilor mici au explicat ieri ca discutiile si proiectul in sine sunt prea importante pentru ca timpul ramas pana la sfarsitul anului sa fie suficient. Italia, care detine presedintia UE, intentioneaza ca in toamna textul sa intre in discutia conferintei interguvernamentale, programata pentru octombrie, si sa fie gata pana in decembrie, dar reluarea negocierilor presupune amanarea cu cel putin cateva luni a acestui obiectiv. Printre tarile care au anuntat ca doresc reluarea dezbaterilor se numara Finlanda, Austria si Lituania, in calitate de viitor stat membru, care participa la intregul proces de dezbatere si adoptare a viitoarei constitutii.
Intr-o emisiune televizata, ministrul finlandez de externe a explicat ca guvernul sau are nevoie de mai mult timp sa se consulte cu parlamentarii, acestia fiind cei care vor da votul final. La randul sau, seful diplomatiei austriece a explicat ca in acest moment sunt prea multe chestiuni sensibile care au ramas netransate, cum ar fi pozitia tarilor mici in cadrul Comisiei Europene. Potrivit actualului mecanism european, reprezentarea statelor membre este egala, indiferent de marimea lor, insa in textul iesit de pe bancile Conventiei se prevede ca fiecare tara va da un numar de comisari in functie de marimea sa calculata dupa numarul de locuitori. Omologul sau lituanian a intervenit si el ieri, apreciind ca o dezbatere asa de importanta trebuie sa dureze atat cat e nevoie pentru a da rezultatele scontate.
Premierul italian lansase in intalnirea oficiala de vineri cu presedintele Conventiei originala promisiune a -violentei blande-, pe care a explicat ca este dispus sa o aplice asupra statelor membre pentru a respecta termenul fixat.
Tarile mici se tem ca noua lege valabila pentru Europa extinsa le va diminua din putere, dat fiind, in primul rand, ca actualul sistem al presedintiei semestriale prin rotatie a UE se propune a fi abandonat in favoarea unui lider ales de catre Parlamentul European, unde reprezentarea este proportionala cu populatia unui stat, ceea ce face ca si alegerea sa fie influentata de puterea statelor mari.
