Chiar daca a fost vazuta mai mult ca o masura adoptata la presiunile americane, dictate si ele la randul lor de contextul irakian, amnistia partiala acordata de parlamentul turc membrilor miscarii kurde a fost salutata imediat de diplomatia europeana. UE sustine puternic decizia, iar Turcia pare sa fi dorit a da satisfactie prin impunerea acestei legi nu doar Washingtonului, ci si (sau poate mai ales) Bruxellesului. Astfel pare sa se explice si urmatoarea miscare tactica pusa in practica de autoritatile de la Ankara. Parlamentul turc a votat in favoarea reducerii drastice a puterii armatei turce, necesara la vremea ei in contextul laicizarii institutiilor statului turc. Acum insa guvernul turc pare sa-si fi asumat definitiv ideea reducerii la minimum a influentei militarilor turci in politica de la Ankara, in incercarea de a grabi la maximum aderarea la UE. Pe langa eliminarea armatei din sistemul statal de decizie, criteriile pentru primirea Turciei, decise anul trecut in decembrie la Copenhaga, mai impun obtinerea statutului de economie de piata dar, mai dificil decat atat, respectarea drepturilor omului. Turcia spera sa demareze negocierile de aderare la sfarsitul acestui an, astfel explicandu-se si reformele in ritm rapid demarate de noul guvern ales la sfarsitul anului trecut. Prin noua masura adoptata miercuri seara de catre deputatii turci, Consiliul National de Securitate, dominat de generalii turci, va deveni din organism executiv un simplu organism consultativ, iar pe viitor se prevede ca locul de secretar general al consiliului, detinut in prezent de un general, sa fie ocupat de un civil. Pachetul de reforme mai include si eliminarea anumitor restrictii in organizarea de demonstratii.
