Dezbaterea pentru cum va arata Europa extinsa a intrat ieri in linie dreapta, o data cu inceperea ultimei sesiuni a Conventiei Europene, prezidata de fostul presedinte francez de dreapta Valery Giscard d*Estaing, aflat intr-o disputa la scena deschisa de mai multa vreme cu seful actualului executiv european, Romano Prodi, pe marginea textului primei Constitutii a vechiului continent. Cine va avea puterea in Europa viitorului este intrebarea in jurul careia se duce lupta dintre tarile mari, sustinute de fostul presedinte francez, si tarile mici, al caror purtator de cuvant este presedintele Comisiei Europene. Dezbaterile urmeaza sa se concretizeze in ceea ce va reprezenta proiectul Constitutiei Uniunii Europene, demarat in 2001.
Noua Constitutie va trasa cadrul institutional al Uniunii Europene, care se va extinde in mai anul viitor de la 15 la 25 de state membre, atentia fiind concentrata asupra unei reforme care sa nu paralizeze sistemul ei decizional, ba chiar sa il flexibilizeze, si care sa pastreze un echilibru intre atributiile guvernelor statelor membre si cele ale Bruxellesului. Se mai urmareste si definirea rolului parlamentelor nationale in Europa unita si institutionalizarea unei politici externe comune, pentru a preveni diviziuni precum cea recenta generata de criza irakiana. Se mai incearca, pe de alta parte, si gasirea unor solutii pentru a apropia Uniunea de cetatenii tarilor membre, care o percep ca pe o institutie birocratica.
Presedintele conventiei sub a carei jurisdictie s-a derulat pana in prezent dezbaterea pe textul viitoarei legi care va guverna Europa extinsa a generat numeroase polemici in jurul ideii unui singur presedinte al Uniunii Europene, in locul actualului sistem de rotatie bianuala intre statele membre. Giscard d*Estaing a fost acuzat ca ignora munca grupurilor de lucru care preiau si dezbat toate propunerile pentru textul conventiei, concentrandu-se inclusiv pe detalii, si stimuleaza prin pozita sa apetitul pentru putere al statelor mari. Tarile mici sunt de parere ca un presedinte ales si un comisar pentru politica externa nu vor face decat sa intareasca dominatia puterilor europene de prima mana, numai ca presedintele d*Estaing spune ca nici actualul sistem nu functioneaza.
In prelungiri
In urma presiunilor unei parti dintre statele membre, este de asteptat ca la sfarsitul lui iunie, la summitul de la Salonic, perioada de dezbatere a proiectului sa fie prelungita, desi acum ar fi trebuit ca el sa fie prezentat delegatiilor ca varianta definitiva. Ministrul grec de externe, Georgeos Papandreu, a explicat ca amanarea i se pare o propunere -logica-, dar ca nu stie cum o vor privi ceilalti participanti la summit. -Unele tari mai au nevoie de reflectie-, a completat seful diplomatiei elene. Ultimul cuvant il va avea Conferinta interguvernamentala intre tarile membre, la o data care inca nu poate fi estimata.
Intre timp, Italia, care va prelua presedintia de la Grecia in iulie, s-a oferit deja sa medieze controversele dintre statele mari si cele mici. Vicepremierul italian, Gianfranco Fini, a declarat ca la Salonic delegatia italiana a pregatit o serie de propuneri -pentru a evita un conflict intre tarile mari si mici, vechi si noi-, care sa creeze terenul pentru un succes al Italiei in fruntea Europei, tradus printr-un consens asupra proiectului viitoarei Constitutii. Italia vine de pe pozitiile unei puteri din categoria de mijloc, care urmareste un sprijin reciproc cu statele mici, eforturile concentrandu-se pe minimalizarea tensiunilor politicii interne din peninsula, dintre dreapta lui Berlusconi si stanga pregatita sa il lanseze in cursa electorala pe Romano Prodi.
