Marile probleme ale Europei s-au aflat pe masa de lucru a summit-ului de la Luxemburg, care a reunit, ieri, ministri de externe din tarile Uniunii Europene. Criza macedoneana, refuzul prin referendum al Irlandei de a ratifica Tratatul de la Nisa si o data cu acesta perturbarea procesului de extindere al UE au fost principalele subiecte. Prioritate au capatat, desigur, problemele interne ale Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat vineri, la summit-ul de la Goteborg, acestea trebuie sa aiba solutii conturate tot mai clar, pentru a inlesni deciziile liderilor statelor Europei Occidentale. Clarificari cere si pregatirea summit-ului UE – SUA, care are loc cu o zi inainte, ceea ce este o alta piatra de incercare pentru Europa.
Primul mesaj al Luxemburgului a fost adresat tarilor candidate la aderare de catre ministrul de externe al Suediei, Anna Lindh. Conform cuvintelor sale, -trebuie sa se stie ca procesul de extindere nu se va opri-…-extinderea va continua ca si pana acum-… -nu vor exista schimbari in cuprinsul Tratului de la Nisa, nu vor exista schimbari in procesul de ratificare a acestuia, in diferite tari europene-. S-ar putea totusi ca garantiile oferite de Lindh sa nu stea in picioare si la sfirsitul reuniunii exact in forma in care le-a prezentat premierul suedez. Daca totul ar fi atit de simplu, examinarea consecintelor referendumului negativ irlandez nu ar polariza atentia ministrilor de externe din UE. Insasi Lindh subliniase necesitatea de a discuta cu guvernul de la Dublin despre ce va trebui facut in Irlanda si ce asteapta irlandezii de la celelalte tari europene. Ministrul de externe belgian, Luis Michel, a considerat, la randul sau, ca cheia problemei consta in -convingerea poporului irlandez-, lasand sa se inteleaga ca o problema totusi exista si ca UE se afla in fata unui obiectiv dificil. Dar explicatii de soiul celor la care a apelat Michel, cum ca irlandezii ar trebui lamuriti sa se bucure ca se afla in Europa, nu vor avea sanse de succes in temeperarea temerilor acestora privind consecintele nefavorabile pentru ei ale extinderii UE. In faza de inceput a reuniunii de la Luxemburg, Javier Solana a vorbit despre extinderea UE ca si cum nimic nu s-ar fi intimplat in urma votului irlandez. Inaltul reprezentant al diplomatiei europene a intrat la lucrarile summit-ului cu ideea ca -procesul extinderii trebuie continuat in mod hotarat-. Reactia la NU-ul irlandezilor a stors din partea comisarului pentru extinderea UE, Gunther Verheugen consideratii pe care le emisese destul de rar. Conform acestora, mecanismul extinderii ar trebui clarificat si mai bine cu tarile candidate. Ministrul de externe german Joschka Fischer a inteles si faptul ca hotararile institutiilor europene vor trebui sa devina mult mai transparente, iar concluzia pe care a tras-o in urma referendumului ar trebui sa se reflecte deja in procesul de reforma al UE, planificat pentru 2004. Presedintele francez, Jaques Chirac, si-a exprimat speranta ca, in pofida tuturor dificultatilor, Tratatul de la Nisa va fi ratificat pina la sfirsitul anului 2002. Se asteapta si judecata de valoare a noului ministru de externe britanic, Jack Straw, proaspat numit in functie de catre Tony Blair si, o data cu aceasta, confirmarea ca viziunea blairista despre problemele europene nu a suferit schimbari.
In primele ore ale summit-ului, problema macedoneana nu fusese abordata, desi criza nu a cunoscut o atenuare. Este adevarat ca gherilele albaneze inca nu au putut bombarda cu artileria capitala tarii Skopje si nici unica rafinarie din Macedoania, si nici alte obiective strategice asa cum sunase ultimatumul lor adresat guvernului macedonean. In schimb, in contradictie fatisa cu amenintarea liderului gherilelor, armata guvernamentala a reluat ieri bombardamentele de artilerie asupra satelor din zona Kumanovo-Slupcane, Orizare si Otlia- sprijinite de atacuri cu rachete lansate din elicoptere de lupta. Localitatea Aracinovo, situata doar la 10 kilometri de Skopje, ocupata de gherilele albaneze in cursul zilei de vineri – aproximativ 1.000 de luptatori, sositi in majoritatea lor din Kosovo – continua sa fie inconjurata de fortele guvernamentale. Populatia civila, in majoritate albaneza, a pornit in exod. Este vorba de citeva mii de refugiati, locuitori autohtoni si persoane refugiate din alte zone. Tinta lor este Kosovo, unde organizatiile internationale sustin ca ar pregati tabere pentru acestia. La Luxemburg nu aceste detalii vor conta. Oricum, Macedonia asteapta un ajutor politic mult mai consistent din partea UE.
La Luxemburg sunt prezenti si ministrul de externe israelian Shimon Peres, si ministrul palestinian al cooperarii internationale, Nabil Shaath, dar ieri inca nu se stia daca acestia vor avea intilniri directe sau isi vor spune pasul separat ministrilor de externe din UE.
