Parte a campaniei de cercetare a soliditatii avertismentelor folosite ca argumente pentru declansarea interventiei militare in Irak, in primavara acestui an, o comisie a Senatului american a dat termen-limita CIA pana astazi la ora 12.00 pentru predarea dosarelor cu informatii dinainte de razboi.
Masura survine inaintea publicarii unui raport al Comisiei de Informatii a Senatului, care, potrivit presei americane, va critica in termeni foarte duri Agentia si pe directorul acesteia, George Tenet. Numit in functie in timpul Administratiei Clinton, acesta se pare ca se apropie cu pasi mari de statutul de tap ispasitor, scrie BBC citand surse de peste Ocean, iar Agentia va prelua mare parte a vinei care altfel ar da de furca republicanilor de la Casa Alba, cu numai un an inaintea scrutinului prezidential. La Washington, ca si la Londra, imposibilitatea descoperirii armelor de distrugere in masa ale lui Saddam Hussein a provocat tensiuni interne importante, cele doua guverne fiind criticate pentru a fi cosmetizat, intr-o masura mai mare sau mai mica, dosarul irakian.
Acestora li se adauga problemele internationale, care nu dau bine in planul imaginii politice. Urmare atacurilor de luni, zi considerata, prin prisma bilantului de 36 de victime, cea mai sangeroasa de dupa 1 mai, cand presedintele George W. Bush declara operatiunile majore de lupta incheiate, Crucea Rosie, ca si ONU fac demersuri pentru reducerea personalului din Irak. In plus, Turcia a renuntat sa trimita trupe in ajutorul celor americane, urmare criticilor formulate de reprezentantii Irakului, care se tem de o incercare a Ankarei de a controla nordul irakian, populat in majoritate de kurzi.
Reversul medaliei: liderul american a marcat o victorie importanta in Congres, unde i-a fost aprobata solicitarea ca cele 20 miliarde de dolari alocate intr-o prima faza Irakului sa nu ia, nici macar partial, forma unor imprumuturi, care ar fi atarnat greu pentru un Irak, indatorat deja cu peste 130 miliarde de dolari.
Afganistanul, -la mila narcoteroristilor-
Afganistanul risca se redevina un stat controlat de teroristi si carteluri internationale, incadrati insa de data aceasta intr-o noua categorie, botezata a narcoteroristilor, avertizeaza un raport ONU, citat de publicatia britanica -The Guardian-. Solutia ar fi reducerea nivelului productiei de opiu si heroina, care a atins valori-record, depasite doar de cele din 1999, cu un an inainte ca talibanii sa fi interzis astfel de activitati pe teritoriul afgan.
Potrivit datelor furnizate de organismele specializate ale Natiunilor Unite, productia de opiu din acest an a atins 3.600 de tone, o crestere de 6%, in timp ce culturile de mac s-au raspandit cu inca 8%, acoperind 81.000 de hectare. Si mai ingrijorator este ca astfel de culturi se gasesc acum in 28 dintre cele 32 de provincii ale Afganistanului. In 1999, numarul acestora se ridica la 18.
