Autoritatea legislativa suprema in Kosovo este ceea ce localnicii Pristinei il numesc deja -Parlament-. Este vorba de -Consiliul de Tranzitie din Kosovo- (KTC), condus de reprezentantul special al secretarului general al ONU, Hans Haekkerup. Aici, liderii principalelor partide albaneze, alaturi de cei ai UNMIK, OSCE, KFOR, UNHCR si de cei ai minoritatilor, dezbat viitoarea -Lege de Boza- a provinciei. Albanezii o denumesc -Constitutie-, desi toti ceilalti membri ai KTC resping categoric formularea, pentru ca cea oficiala este -Legal Framework- si in actuala conjunctura nu poate fi mai mult decat atat. De la -Constitutia- Kosovo partidele albaneze asteapta extrem de mult si se zbat pentru a iesi favorabila. De la ea va porni institutionalizarea legala a provinciei, ea va croi viitorul ei. In forma sa actuala, aceasta nu place sefilor partidelor albaneze, pentru ca se limiteaza strict la Rezolutia 1244 a Consilului de Securitate. Cu toate acestea, lideri politici albanezi, precum Bajram Kosumi, Ibrahim Rugova, Hashim Thaci si altii, sunt preocupati si de ce va fi dupa promulgarea ei de catre Hans Haekkerup. -Vom primi o mare responsabilitate. Vom primi o lege cu care vom putea crea institutii democratice in Kosovo. Nu avem insa, deocamdata, competenta sa si facem acest lucru-, a recunoscut Kosumi. Acesta crede cu tarie in viitoarea Lege de Baza, a carei aparitie este intarziata de negocieri, de absenteismul reprezentantilor sarbilor, de promisiunile inca neindeplinite ale Belgradului de a-si trimite delegatia la KTC. Problemele din jurul ei se vor depasi. Esentialul pentru Kosovo este ca, oricum s-ar denumi ea, -Legal Framework- va fi aproape cat o Constitutie. Si oricat ar suci-o -internationalii-, in practica ea va fi o lege a majoritatii. Albanezii o inteleg de pe acum ca actul oficial al independentei si nimeni nu-i poate opri sa gandeasca astfel. Ei gresesc totusi pentru ca UNMIK si OSCE se zbat tocmai ca -Legea de Baza- sa favorizeze, deopotriva, toate etniile din Kosovo, in cadrul unei provincii cu autonomie largita.
Nu negociem viitorul cu Belgradul!
A treia formatiune politica albaneza din Kosovo – o coalitie de sase partide -, -Alianta pentru viitorul Kosovo- (AAK), nu este un partid albanez radical dupa standardele kosovare, dar cand liderii ei au fost intrebati de viitorul relatiilor dintre Kosovo si Belgrad, raspunsurile au venit prompt: -Nu dialogam cu Belgradul despre statutul Kosovo! Nu este nici necesar si nici nu ne place-. -Albanezii din Kosovo au tot incercat sa dialogheze timp de mai bine de zece ani si s-au ales cu razboi-. Peste un an-doi sau peste 10, cine stie, Kosovo si Serbia vor trai in buna vecinatate. Oricum, relatiile economice le vor devansa pe cele politice-. -Asteptam ca Belgradul sa inceteze propaganda ostila, sa restabileasca legaturile telefonice, sa redeschida al treilea coridor-. -Acceptam orice fel de discutii cu Serbia, dar nu acceptam nici una privind viitorul nostru! Viitorul Kosovo il discutam doar cu UE, cu NATO si cu ONU-.
