Florentin Smarandache este cel mai probabil un geniu. A absolvit Facultatea de Matematică în 1979 la Craiova iar acum este profesor universitar la Universitatea din New Mexico. CV-ul matematicianului este unul impresionant, așa cum apare pe site-ul Asociației Cercetătorilor români Ad-astra. Pasionat al călătoriilor, în perioada 19-28 decembrie 2015, Florentin Smarandache a participat la o expediție în Antarctica. Jurnalul pe care acesta l-a ținut se concretizează într-o fascinantă lucrare literară care poate fi citită AICI: http://fs.gallup.unm.edu/Antarctica-jurnal.pdf
Fotografille din Antarctica pot fi văzute AICI: http://fs.gallup.unm.edu/AntarcticaTheEmpireOfWhiteness.pdf
CV (sursa www.ad-astra.ro) : A propus extinderea probabilitatilor clasice si imprecise la ‘probabilitate neutrosofica’, ca un vector tridimensional ale carui componente sunt submultimi ale intervalului ne-standard ]-0, 1+[.
Din anul 2002, impreuna cu Dr. Jean Dezert de la Office National de Recherches Aeronautiques din Paris se ocupa de fuziunea informatiei, extinzand Teoria Dempster-Shafer la o noua teorie de fuzionare a informatiei plauzibile si paradoxiste (numita Teoria Dezert-Smarandache:
[ http://fs.gallup.unm.edu/DSmT.htm ]).
In 2004 creaza un algoritm de Unificare a Teoriilor si regulilor de Fuziune.
In fizica a introdus paradoxuri cuantice si notiunea de ‘nematerie’, formata din combinatii de materie si antimaterie, ca o a treia forma posibila de materie – prezentata la Caltech (Conferinta Anuala din cadrul Societatii Americane de Fizica, 2010) si la Institutul de Fizica Atomica (Magurele, 2011).
Pe baza unui manuscris din 1972, cand era elev la Rm. Valcea, publicat in 1982, a emis ipoteza ca ‘nu exista o bariera a vitezei in univers si se pot construi orice viteze’
( http://scienceworld.wolfram.com/physics/SmarandacheHypothesis.html ). Aceasta ipoteza a fost confirmata partial pe 22 septembrie 2011 la CERN cand s-a demonstrat experimental ca neutrinii muoni circula cu o viteza mai mare decat viteza luminii.
Datorita ipotezei sale a propus o Teorie Absoluta a Relativitatii – care sa nu produca dilatare a timpului sau contractare a spatiului, ori alte paradoxuri relativistice care sunt mai degraba fictiune decat realitate. Apoi si-a extins cercetarea la o diversificare a Parametrizarii Teoriei Speciale a Relativitatii (1982): http://fs.gallup.unm.edu/ParameterizedSTR.pdf si a generalizat Factorul de Contractare Lorentz la Factorul-Oblic de Contractare pentru lungimile care se deplaseaza oblic fata de directia de miscare, apoi a gasit Equatiile de Deformare a Unghiurilor (1983): http://fs,gallup.unm.edu/NewRelativisticParadoxes.pdf . Autorul a considerat ca viteza luminii in vacuum este variabila, depinzand de viteza sistemului de referinta; spatiul si timpul sunt marimi separate; de asemenea deplasarea spre rosu si albastru nu se datorasc in totalitate Efectului Doppler, ci si Indexului de Refractie si Gradientului Mediului (care sunt determinate de compozitia mediului: adica de elementele sale fizice, campurile sale , densitatea, heterogenitatea, proprietatile mediului, etc.); si spatiul nu este curbat iar lumina langa corpuri cosmice se indoaie nu doar din cauza gravitatii precum se mentioneaza in Teoria Generala a Relativitatii, ci din cauza capacitatii lenticulare a mediului.
Pentru a face distinctie intre „ceas” si „timp” autorul a propus un prim experiment cu diferite tipuri de ceasuri GPS (privind materialul si constructia lor) pentru a demonstra ca factorii de dilatarea si contractare rezultati sunt diferiti fata de cei obtinuti cu ceasurile atomice de cesium; si un al doilea experiment cu medii de compozitii diferite pentru a demonstra ca se obtin grade diferite de deplasari spre rosu/albastru si grade diferite ale capacitatii de lenticulare a mediului.
In filozofie a introdus conceptul de ‘neutrosofie’, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care sta la baza cercetarilor sale in matematica si economie, precum ‘logica neutrosofica’, ‘multime neutrosofica’, ‘probabilitate neutrosofica’, ‘statistica neutrosofica’.
A generalizat logicile fuzzy, intuitiva, paraconsistenta, multi-valenta si logica dialetheista la ‘logica neutrosofica’ (in Dictionary of Computing de Denis Howe); in mod similar a generalizat multimea fuzzy la ‘multime neutrosofica’: [ http://fs.gallup.unm.edu/neutrosophy.htm]
In literatura si arta a fondat in 1980 curentul de avangarda numit paradoxism, ca un protest impotriva totalitarismului, care are multi adepti in lume. Consta in folosirea excesiva in creatii a contradictiilor, antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor. A introdus ‘distihul paradoxist’, ‘distihul tautologic’, ‘distihul dual’. Experimente literare a realizat si in drama sa Patria de Animale, unde nu exista nici un dialog, iar in O lume Intoarsa pe Dos scenele sunt permutate dand nastere la un miliard de miliarde de piese de teatru distincte! Piesele lui s-au jucat in Romania (Teatrul I.D.Sarbu din Petrosani, Teatrul Thespis din Timisoara), Germania (la Karlsruhe), si Maroc (la Casablanca, unde Patria de Animale a obtinut Premiul Special al Juriului International):
[ http://fs.gallup.unm.edu/a/Paradoxism.htm ].
