Alegerea in viitor a unui presedinte de catre cetatenii Europei prin vot direct a fost luata joi in dezbaterea Conventiei Europene intrunita la Bruxelles in sesiunea care ar trebui sa se finalizeze cu proiectul Constitutiei europene, insa ea nu pare a avea deocamdata sanse sa fie adoptata ca amendament la textul aflat in dezbatere. A recunoscut-o chiar presedintele Conventiei, fostul presedinte francez Valery Giscard d*Estaing. Desi un lobbist permanent al acestei idei, el a explicat ieri ca ea -nu este realista- pentru moment. El a spus ca in plenul Conventiei este luata serios in considerare schimbarea actualului sistem de rotatie semestriala la conducerea UE si inlocuirea lui cu unul care presupune o presedintie mai stabila a Europei largite, dar ca el nu va fi ales prin vot direct. Fostul sef de stat francez a spus ca -poate peste 50 de ani- ideea sa fie pusa in aplicare. De partea variantei care ar -conferi mai multa legitimitate- presedintelui sunt Franta, Germania si Marea Britanie, dar un grup numeros de state mici, membre UE sau care vor adera anul viitor la familia europena, se opun, cu argumentul ca o astfel de varianta nu ar face decat sa concentreze puterea in mainile tarilor mari. In prima zi a dezbaterilor, presedintele d*Estaing a fost solicitat printr-o scrisoare sa ia in considerare in timp ce prezideaza lucrarile conventiei si parerea statelor mici in redesenarea arhitecturii Europei viitorului.
Surpriza etapei o constituie insa de departe interventia Statelor Unite in toiul dezbaterii europene. Printr-o declaratie semnata de un grup de politicieni americani, printre care Madeleine Albright sau Zbigniew Brezinski, Statele Unite se autoinvita sa participe si ele la sesiune, nu pentru a influenta lucrurile, -ci pentru a asculta si a se lasa influentati de inaltele dezbateri-. Argumentul oferit este acela ca americanii simt nevoia sa fie primeasca asigurari de la europeni ca noua Uniune Europeana -va continua sa faca Statele Unite sa se simta bine in Europa-. Aceasta pentru a intari rolul NATO. Dar si pentru a opri sentimentele antiamericane in Europa si a preveni un evenutual antieuropenism in America, dupa cum se explica in declaratie.
