-Progresiv-. Cu acest adjectiv, repetat in primul paragraf al articolelor 29 si 30 din proiectul pentru viitoarea Constitutie europeana, Valery Giscard d*Estaing, presedintele Conventiei insarcinate cu identificarea celor mai bune solutii de reforma institutionala, a rezolvat problema cea mai delicata care bloca drumul spre o politica externa si de aparare comune pentru Europa Celor 25. Vocea unica a Europei va fi, deci, un -proces progresiv-. Dar va exista. Acesta este un lucru cert, pentru ca eforturile concrete in aceasta directie se regasesc in Tratatul constitutional pe care Conventia l-a pregatit. Dupa consultarea cu sefii de stat si de guvern prezenti la semnarea Tratatelor de Aderare de la Atena, Giscard a incercat sa construiasca o arhitectura care sa multumeasca pe toata lumea.
Asa cum era de asteptat, Valery Giscard nu a renuntat la ideea de presedinte stabil al Europei, propunere aparata si de cei sase mari ai Uniunii extinse la 25 de membri – Germania, Franta, Marea Britanie, Spania, Italia si Polonia -, dar respinsa de celelalte state. Acest presedinte ar urma sa fie ales pentru un mandat de doi ani si jumatate, cu posibilitate de reinnnoire doar o singura data. Vor fi sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana cei care vor alege, prin majoritate calificata, viitorul presedinte. Acesta va putea fi ales dintre membrii in exercitiu ai Consiliului sau dintre fostii sefi de stat si de guvern care au fost membri ai Consiliului timp de cel putin doi ani. Pentru a asigura un echilibru intre statele mari si cele mici ale Europei, Valery Giscard a propus si functia de vicepresedinte. -Una dintre functii ar putea fi detinuta de reprezentantul unei tari mari, in timp ce cealalta de reprezentantul unui stat mic-, a explicat purtatorul de cuvant al lui Valery Giscard d*Estaing intr-o conferinta de presa organizata marti seara, la Bruxelles. O alta idee menita sa linisteasca adeptii presedintiei rotative a Uniunii Europene este propunerea de a pastra acest sistem in cazul presedintiei unora dintre Consiliile de Ministri, cum ar fi cel de Finante sau cel de Interne. In plus, presedintele Uniunii Europene nu ar avea puteri discretionare si nici macar decizionale. Acesta se va limita la a organiza si a conduce summiturile europene, fara insa a avea drept de vot. Va avea in schimb un rol de reprezentant al UE pe scena internationala.
Articolul 29 stabileste ca Uniunea Europeana se angajeaza sa realizeze o politica externa -fondata pe o dezvoltare progresiva a solidaritatii reciproce- si pe -racordarea progresiva a intereselor statelor membre-. Cel care va -identifica interesele strategice- si va -fixa obiectivele politicii externe si de securitate- va fi Consiliul European. Cel care va elabora programul politic comun va fi Consiliul Ministrilor de Externe. Cel care va aplica acest program va fi ministrul de externe al Uniunii Europene. Acesta este celalalt punct forte al proiectului de Tratat constitutional propus de Valery Giscard. Ministrul de externe va insuma functiile pe care le detin in prezent inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externa, Javier Solana, si comisarul pentru relatii externe, Chriss Patten. Activitatea sa se va desfasura in paralel cu cea a ministrilor nationali de externe, care vor continua sa reprezinte statele membre. Folosind aceeasi diviziune a sarcinilor, a fost abordata si problema reprezentantei europene la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. Statele membre ale UE prezente in Consiliul de Securitate vor chema ministrul de externe european sa prezinte pozitia comuna europeana in chestiunile aflate pe agenda ONU in acel moment. Pentru a consolida unitatea europeana, proiectul lui Giscard prevede ca -inainte de a intreprinde orice actiune pe scena internationala care ar putea atinge interesele Uniunii, fiecare stat are obligatia de a se consulta cu ceilalti membri-.
Articolul 30 din viitoarea Constitutie stabileste ca sarcinile Uniunii Europene includ si -definirea progresiva a unei politici de aparare comuna-, care sa asigure UE -o capacitate operativa si in misiuni in afara Uniunii, pentru mentinerea pacii si intarirea securitatii nationale in baza Cartei Natiunilor Unite-. Politica de securitate comuna prevede si o clauza de asistenta reciproca in cazul in care unul dintre statele membre ar fi agresat si ar fi victima unui atac terorist. Acelasi articol 30 prevede si nasterea unei Agentii europene pentru armament, care sa identifice nevoile pentru bazele industriale si tehnologice din domeniul apararii.
Textele celor doua articole sunt formulate intr-o maniera aproape definitiva, proiectul de Constitutie al lui Giscard urmand a fi prezentat astazi prezidiului Conventiei, de la care nu se asteapta mari obiectii. Forma finala a proiectului de Tratat constitutional va fi apoi supusa dezbaterii la summitul european de la Salonic, din iunie.
