Exceptand cazul in care Suveranul Pontif lasa prin testament un alt pachet de instructiuni, funeraliile papale trebuie sa raspunda unor reguli extrem de riguroase, ritualul fiind unul strict, urmand cutume vechi de sute de ani.
Asa cum prevede Constitutia Apostolica, revizuita in 1996 de catre insusi Papa Ioan Paul al II-lea, funeraliile pontificale reprezinta o imbinare de reguli foarte stricte si deziderate personale ale papilor. Incepand cu traditionala constatare a decesului, sarcina care in acest caz i-a revenit cardinalului Eduardo Martinez Somalo, asistat de maestrul de ceremonii liturgice si de secretarul Camerei Apostolice, pana la alegerea unui succesor, drumul parcurs respecta o serie de pasi riguros supravegheati.
Usile biroului Suveranului Pontif s-au inchis si nu vor fi deschise pana la numirea unui nou Papa. Noua este numarul zilelor de doliu, dupa anuntul vicarului de Roma referitor la intrarea in nefiinta a Sfantului Parinte. Funeraliile solemne trebuie sa aiba loc obligatoriu intre patru si sase zile de la constatarea decesului, timp in care trupul neinsufletit al Papei imbracat in roba rosie specifica doliului papal si acoperit cu o esarfa pe care sunt aplicate cruci negre in semn de demnitate este expus in Biserica Sfantul Petru, pentru ca miile de pelerini sa-si poata lua ultimul ramas bun.
