Unele sperante de pace au revenit in Orientul Mijlociu, o data cu reuniunea Comisiei de securitate israeliano-palestiniene la nivel inalt, care a inceput, ieri, la Ierusalim, sub egida emisarului american Anthony Zinni. Reuniunea este prima de la 28 februarie.
-La intalnirea dintre presedintele palestinian Yasser Arafat si Anthony Zinni, s-a convenit sa fie convocata aceasta reuniune a comisiei la nivel inalt-, a declarat, ieri dimineata, seful serviciului Securitatii Preventive palestiniene din Cisiordania, colonelul Jibril Rajoub. -Avand in vedere rezultatele pozitive ale intalnirii pe probleme de securitate, de duminica, s-a decis convocarea unei reuniuni a Comisiei de securitate israeliano-palestiniene la nivel inalt-, a anuntat, la randul sau, ministrul israelian al apararii, Binyamin Ben Eliezer.
Potrivit Ministerului israelian al Apararii, cele doua parti discuta despre mijloacele de a ajunge la o incetare a focului si despre modalitatile de retragere a armatei israeliene din zonele autonome palestiniene, pe care le-au ocupat, din nou, in ultimele saptamani.
Asa cum s-a subliniat mai mereu in cele 14 luni de cand a preluat fotoliul de lider al Casei Albe, presedintele George W. Bush si-a facut din modificarea politicii externe americane unul dintre obiectivele
majore ale mandatului sau. Intr-un context international, ce inca sufera socul atentatelor din 11 septembrie si beneficiind de un grup de consilieri (Colin Powell, Donald Rumsfeld sau Condoleeza Rice) extrem de experimentat, seful Administratiei americane pare sa fi depasit complet perioada de pubertate in politica internationala si sa participe activ la creionarea noilor strategii globale. Incepand de la regandirea relatiilor cu Rusia, China sau Uniunea Europeana -, care au evoluat de la -idealismul- perioadei Clinton la o atitudine bazata pe pragmatism si parteneriat – si pana la atitudinea fata de statele ce formeaza -axa diavolului-, echipa Bush modifica din mers obiectivele diplomatiei colosului american. Iar in acest proces extrem de complicat, conflictul din Orientul Mijlociu beneficiaza de un loc aparte, ultimele evolutii din tensionata zona demonstrand o schimbare de atitudine a Adminstratiei de la Washington.
In primul rand, dupa o perioada in care a sustinut mereu cauza Tel-Avivului si a condamnat violentele partii palestiniene, Statele Unite cer Israelului o noua politica fata de Autoritatea Palestiniana si nu ezita sa condamne raidurile celebrei Brigazi -Golani- din armata israeliana in taberele de refugiati. -Incursiunile armatei impotriva civililor sunt inacceptabile-, clameaza Departamentul de Stat si seful sau, Colin Powell, in timp ce alti politicieni de peste Ocean nu ezita sa critice mai mereu tacticile -violente- ale Guvernului Ariel Sharon. Nu mai tarziu decat saptamana trecuta, Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite a adoptat la New York (cu acceptul tacit al diplomatiei americane) o rezolutie in care se vorbeste pentru prima data de statul Palestina, iar reprezentantii Casei Albe la forumul mondial au preferat sa nu ia atitudine fata de afirmatiile fatis antiisraeliene, pe care Kofi Annan le-a facut in timpul adoptarii declaratiei. Mai mult, dupa o perioada lunga, in care i-a satisfacut mereu cererile de ajutor, presedintele Bush a reusit, zilele trecute, sa provoace furia influentului lobby israelian din Capitol Hill, dupa ce a blocat propunerea privind inmultirea ajutorului financiar pentru Tel-Aviv si, in special, pentru enclavele evreiesti din teritoriile ocupate (considerate a fi un obstacol major in realizarea pacii).
Care sunt motivele acestei schimbari de atitudine a Casei Albe in ceea ce priveste tumultoasa zona de conflict din Oreintul Mijlociu? In primul rand, asa cum au dezvaluit recent surse din interiorul Administratiei Bush, liderii americani au fost neplacuti surprinsi de turnura pe care au luat-o evolutiile din regiune, unde aproape 200 de oameni au murit in ultimele doua saptamani, adica aproape 10% din totalul celor care au fost omorati de la inceputul noii Intifade, in septembrie 2000. Violentele continue din Fasia Gaza, din taberele de refugiati palestinieni sau de pe strazile Ierusalimului ar putea, foarte curand, sa provoace esecul planului saudit de pace, de care se vorbeste atat de mult in ultima perioada si caruia americanii i-au dat unda verde (aceasta in ciuda faptului ca nu putine voci cred ca propunerile printului Abdulah sunt facute doar sa divizeze clasa politica israeliana si sa repare ceva din imaginea dezastruoasa pe care bogatul regat arab a capatat-o in Statele Unite, dupa atentatele din septembrie si dupa ce s-a descoperit ca 15 dintre teroristii sinucigasi erau cetateni sauditi). Intr-o perioada in care razboiul Casei Albe cu terorismul international se extinde in tot mai multe zone si eforturile financiare cresc considerabil, Statele Unite nu-si pot permite sa asiste pasiv la esuarea proiectului saudit, a carui reusita i-ar aduce Washingtonului nu doar satisfactia realizarii atat de mult doritei paci israelieno-palestiniene, dar i-ar intari considerabil si legaturile cu statele arabe, partenere virtuale intr-un posibil atac impotriva Bagdadului si, mai ales, sponsori generosi ai campaniilor militare. De altfel, turneul pe care vicepresedintele Dick Cheney il face in zona, in acest moment, este considerat de catre analisti un semnal evident al interesului pe care Administratia Bush il are in curtarea influentilor lideri zonali, in calmarea criticilor arabe fata de pasivitatea americana in regiune si in convingerea partii israeliene de a accepta propunerile Riadhului.
Exista apoi la Washington temerea ca, din cauza nerezolvarii complicatei ecuatii din regiune, Statele Unite vor incepe sa piarda, incet-incet, sprijinul aliatilor vest-europeni, a caror atitudine este mult mai intelegatoare fata de Autoritatea Palestiniana si ale caror voci n-au ezitat sa critice abuzurile armatei israeliene impotriva refugiatilor arabi. Ultimele saptamani au fost, de altfel, martorele unei avalanse de comentarii acide, pe care cancelariile si presa de la Paris, Berlin sau Roma le-au facut la adresa controversatei politicii a Tel-Avivului de -vanare a teroristilor- si a incursiunilor pe care batalioanele de parasutisti israelieni le-au facut in Ramallah, Tulkarem si in alte parti din Gaza. Nu in ultimul rand, calculele politice facute in Biroul Oval par sa fie cu bataie mai lunga si sa tina cont si de -razboiul- pe care republicanii si democratii americani l-au declansat deja in vederea alegerilor din toamna pentru puternicele posturi de guvernatori, dar si pentru campania electorala de peste doi ani. Echipa republicana de la Casa Alba a realizat, spun observatorii, ca politica de pasivitate pe care a promovat-o in ultimul an fata de conflictul din estul Mediteranei este complet gresita si ca, fara sa cada in capcanele in care au esuat diplomatii democrati ai Administratiei Clinton, Statele Unite pot sa redevina principalul mediator in regiune si, se spera, cel care va aduce pacea intre israelieni si statele arabe. O atare realizare ar reprezenta un succes nesperat pentru presedintele Bush, despre care s-a afirmat mereu ca este neexperimentat in chestiuni de politica internationala si ca va izola Statele Unite pe scena mondiala. Astfel ca noile mutatii din zona si ofensiva diplomatica americana (iar misiunea generalului Anthony Zini este doar partea vizibila a icebergului) au fost salutate de clasa politica de la Washington. -Asistam in acest moment la revenirea in Orient a Unchiului Sam-, o spun la unison comentatorii politici americani, mai mult decat convinsi ca indelungata absenta americana din zona isi traieste acum ultimele clipe.
