La o zi dupa catastrofa aviatica de la New York, lucrurile par sa fi reintrat in normal in orasul de pe malul Atlanticului, iar ipoteza unui atac terorist asupra aeronavei Airbus a fost abandonata aproape complet, anchetatorii fiind convinsi ca tragedia a fost urmarea unei grave probleme tehnice cu care s-a confruntat aparatul imediat dupa decolare. Varianta accidentului, repetata de oficiali de zeci de ori in ultimele 24 de ore, a avut darul sa-i linisteasca pe newyorkezii panicati si sa readuca calmul celor care, ieri dimineata, erau convinsi ca orasul este tinta unui nou atentat terorist.
In Belle Harbor, in locul unde cursa American Airlines 587 s-a prabusit in flacari luni dimineata, zona arata ca un teatru de razboi si multi dintre cei care participa la operatiunile de cautare au comparat atmosfera cu cea de la World Trade Center, din zilele imediat urmatoare atacurilor teroriste. Case arse in intregime, copaci carbonizati si carcase de masini ce inca fumega, cladiri fara fatade si, peste tot, un miros inecacios, greu, care-ti usuca gatul si te obliga sa-ti pui imediat masca pe fata. La fel ca si ieri, Politia metropolitana si agentii FBI inconjoara zona dezastrului, multi dintre ei tinand in maini arme automate cu teava scurta. Il intreb pe unul dintre sergentii din NYPD ce crede despre tragedie. -Sunt convins ca a fost un accident-, imi spune el si apoi se justifica: -Probabil s-a intamplat ceva cu motoarele, fiindca pilotul a incercat sa arunce gazolina in Jamaica Bay (n.m. – un golf minuscul, aflat in imediata apropiere a Aeroportului Kennedy) inainte de prabusire-. Ce crede insa despre exploziile auzite de martori, care afirma ca avionul era in flacari inca in aer? -E greu de spus, insa faptul ca cei de la NTSB (n.m – Autoritatea Nationala a Securitatii Transportului) conduc ancheta, si nu cei de la FBI, arata faptul ca oficialii merg pe varianta unui accident si nu a unui atentat-, crede politistul. -De altfel, intervine o femeie-ofiter care ofera apa minerala celor din jur, securitatea la aeroporturi este atat de puternica acum, incat e greu macar sa incerci sa faci ceva.-
Acum sunt la nici o strada distanta de locul in care s-a prabusit avionul. Peste tot sunt masini de pompieri, ambulante si masini de politie cu girofarurile in functiune, in timp ce zeci de oameni din echipele speciale se invart printre peretii innegriti sau stau pur si simplu prabusiti pe peluzele din fata caselor si mananca. Pana luni dimineata, Rockaway era una dintre cele mai linistite zone din oras si caminul multora dintre pompierii si politistii care au murit la World Trade Center. -Ceea ce s-a intamplat e o tragedie-, imi spune locotenentul James O*Ralley din Compania 137, care a lucrat toata noaptea la recuperarea cadavrelor. -In acest moment, am reusit sa scoatem 266 de corpuri, cele mai multe complet carbonizate-, afirma ofiterul, dupa care adauga: -Unele dintre cadavre apartin celor aflati in casele distruse-. Il intreb despre reactia echipelor de cautare si omul aproape ca lacrimeaza: -E pacat ca niste oameni care au pierdut atat de multi vecini si prieteni la World Trade Center sa mai fie loviti inca o data-, crede el despre pompierii si politistii care locuiesc in zona, adaugand insa ca oamenii au raspuns rapid solicitarilor de ajutor, unii dintre ei in pijamale, pe biciclete sau in haine civile.
Parasesc zona si in cateva minute ajung la Ramada Hotel, in complexul urias al Aeroportului J.F. Kennedy. Cladirea, cunoscuta de americani drept -Hotelul inimilor sfaramate-, a devenit locul unde American Airlines ofera asistenta familiilor indoliate. Sunt cateva sute de oameni in sala uriasa, cei mai multi fiind membri ai comunitatii dominicane, greu afectate de catastrofa de luni. Zeci de psihologi si infirmieri se agita in jurul oamenilor cu fete indurerate, iar unii dintre doctori dialogheaza in spaniola cu cei ce plang incetisor. -Peste 200 dintre pasagerii AA erau dominicani, iar cateva zeci erau copii-, imi spune doctorul Raul Gonzales de la Jamaica Hospital. -De aceea sarcina noastra este cu atat mai grea, caci trebuie sa consolam parinti ce si-au pierdut fiul sau fiica-, adauga barbatul in halat. -In cartierul Washington Heights, acolo unde locuiau cei mai multi dintre oameni, a fost o noapte de cosmar-, imi declara una dintre infirmierele de la Crucea Rosie, care are puncte de ajutor deschise in oras. -Oamenii au vegheat toata noaptea si faptul ca dominicanii sunt o comunitate atat de unita ii va ajuta sa treaca peste dezastru-, adauga femeia si se repede spre un copil ce incepe sa strige: -Mi madre! Mi madre!-, in timp ce agita o poza cu mama lui disparuta in tragedie.
Ma indrept spre oras. Podurile si tunelurile, inchise imediat dupa accident, sunt deschise, insa soldati din Garda Nationala stau postati la capetele lor. Pe strazi sunt mai mult masini de Politie ca de obicei, insa atmosfera e calma. In Manhattan, lumea nu arata deloc panicata si nimic nu pare diferit fata de saptamanile trecute. Cu toate acestea, este greu sa uiti imaginile de cosmar din Queens si faptul ca, pentru a -n- oara in ultimele doua luni, New York-ul este din nou in stare de alerta.
