Desi se desfasoara la mii de kilometri distanta de coastele Americii, in desertul arzator dintre Tigru si Eufrat sau in nordul controlat de fortele kurde, razboiul din Irak a facut deja primele victime si in Statele Unite. Spre deosebire insa de pierderile suferite de puscasii marini in bataliile de la Basra, Zubayr sau Nassiriya (soldati ucisi, raniti si capturati, tancuri Abrams distruse si elicoptere fortate sa aterizeze in liniile inamice), victimele celei de-a doua -Furtuni in desert- pe frontul de acasa sunt companiile hoteliere, industria aviatica, marile restaurante si mai ales Wall Street, ale carui evolutii sunt direct influentate de informatiile care vin din Orientul Mijlociu.
La doar 10 zile de la declansarea ostilitatilor in Irak, pagubele inregistrate de firmele americane se cifreaza la ordinul zecilor de milioane de dolari. Primele asemenea societati au fost cele din domeniul aerian, care au raportat scaderi importante ale traficului de pasageri. American Airlines, cea mai mare companie de transport aerian din lume, a anuntat ca este in pragul falimentului, urmand prabusirii, in februarie, a celuilalt mare transportator, United Airlines. Actiunile American, stindardul flotei comerciale din SUA, au cazut aproape 15 procente, evolutii negative inregistrand si Continental sau Delta Airlines. Potrivit Air Transport Association (ATA), organizatie ce reuneste majoritatea transportatorilor aerieni americani, primele 10 zile ale razboiului din Golf au coincis si cu o scadere cu 10 procente a traficului de pasageri, iar prognozele nu sunt deloc imbucuratoare. Pe langa concedierile masive anuntate de American (20.000 de angajati) sau Continental (1.200), statisticile avansate de ATA arata ca rezervarile de bilete pe cursele interne sunt mai mici cu 20 de procente fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce cursele internationale inregistreaza o scadere de pana la 40%. De altfel, Delta Air Lines, o companie care pana acum a fost ferita de problemele cu care se confrunta majoritatea transportatorilor aerieni, a fost nevoita sa anuleze 12 procente din miile de curse interne si internationale, obligandu-i pe cei de la Standard & Poor sa-si extinda ratingul negativ asupra a peste 10 companii aviatice.
Perioada delicata din domeniul aviatic s-a rasfrant asupra industriei hoteliere, care isi vede redusa clientela cu aproape 30 de procente. La New York, spre exemplu, rata de ocupare a hotelurilor variaza in jurul a 70%, iar expertii apreciaza ca un razboi care va dura 30 sau 45 de zile va provoca un regres de aproape 126.000 de clienti in hotelurile din metropola. Starwood Hotel & Resorts, care administreaza peste 900 de hoteluri in intreaga lume, a anuntat ca, la New York, anularea a zeci de evenimente s-a dublat in ultimele zile, clientii infricosati temandu-se sa mai vina in orasul de la Atlantic de teama razboiului. Ca urmare, St. Regis si alte hoteluri ce compun lantul hotelier au redus preturile la cazare in mod drastic, in speranta atragerii de clienti, insa mutarea nu a putut stopa declinul actiunilor celor de la Starwood cu aproape 10 procente (adica cu 2,69 dolari pe actiune, cu mult in urma predictiilor de la inceputul anului, care prevedeau o crestere de 1,08 dolari pe actiune in acest an).
Altadata considerata o industrie infloritoare (cu peste 30.000 de localuri si sute de mii de angajati), industria restaurantelor din New York a fost si ea afectata de conflictul din Golf, cele mai mari pierderi inregistrand marile companii cotate la bursa, precum Brinker International, Darden (managerul popularelor Olive Garden si Red Lobster), P.F. Chang*s sau California Pizza Kitchen. Un trend asemanator se observa si in industria bunurilor de consum, unde marile magazine Sears (produse electronice), Macy*s (cel mai mare magazin din lume) sau Bloomingdale*s (care comercializeaza produsele firmelor Ralph Lauren, Calvin Klein sau Armani), inregistreaza scaderi masive, intr-un moment in care consumatorul american se orienteaza spre vanzatorii cu amanuntul care ofera produse ieftine (Wal-Mart sau Kmart). Wall Street, centrul financiar al Americii, a fost la randu-i cuprins in tumultul razboiului din Golful Persic, reactionand cu incredere la vestile despre castigurile rapide obtinute de infanteristii marini americani sau -Sobolanii Desertului- britanici si prabusindu-se abrupt (cateodata cu peste 300 de puncte) la informatiile despre o prelungire nedeterminata a conflictului.
Si totusi, in avalansa de stiri negative isi fac loc si informatiile pozitive. Daca marile companii din domeniul restaurantelor se confrunta cu pierderi importante, nu acelasi lucru se poate spune despre industria fast-food-urilor, unde McDonald*s sau Yum! Brands Inc. (care detine KFC, Pizza Hut) au devenit iar foarte populare printre americani, care prefera sa cheltuiasca cinci dolari pentru un pranz compus din doi hamburgeri, o portie de cartofi si o Cola decat 30-35 de dolari la un restaurant italian sau francez. In plus, faptul ca pranzul se poate consuma foarte rapid si fara dureri de cap le da posibilitatea clientilor sa se intoarca in cateva minute in fata monitorului TV pentru a urmari transmisiunile nonstop din zona Golfului Persic. La randul lor, corporatiile din domeniul petrolier vor inregistra profituri substantiale, 23 de firme din indexul Standard & Poor*s asteptandu-se la castiguri ce vor sari 160 de procente in acest an, iar republicanii de pe Capitol Hill au anuntat un pachet in valoare de 2,3 miliarde de dolari pentru ajutorarea companiilor aeriene. De asemenea, expertii afirma ca revigorarea Wall Street va veni o data cu sfarsitului razboiului, asa cum s-a intamplat dupa conflictul din Vietnam (cand piata a crescut cu 9,8 procente) sau dupa prima -Furtuna in desert- (22,7%). In sfarsit, castiguri importante vor inregistra si investitorii care au pariat pe inlaturarea de la putere a lui Saddam Hussein la Trade Sports Exchange, unde 100 de actiuni cumparate la o valoare de 2,80 dolari ii poate aduce jucatorului un venit de 720 de dolari (cu conditia ca liderul de la Bagdad sa nu mai fie la conducere pe 1 aprilie).
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane