Graba cu care multi analisti s-au grabit sa declare ca iminent decesul UE, dupa esecul de la sfarsitul saptamanii trecute pe proiectul Constitutiei europene, pare sa se dovedeasca hazardata. Argumentul? Franta si Germania au transmis un mesaj clar, si anume ca Europa are nevoie de noile membre in viitor, adoptand, mai nou, tactica lui -daca voi nu ne vreti, noi va vrem-. Este vorba, practic, despre o concluzie ce respira din cel mai recent episod al bataliei diplomatice dintre tarile cu state vechi in UE si cele 10 nou-venite, in special carcotasa Polonie. Ceea ce echivaleaza cu renuntarea la versiunea – mult avansata de catre presedintele francez si cancelarul german – a unui nucleu european, cu un ritm de dezvoltare mai rapid si cu restul statelor membre ale UE pe post de sateliti.
Puternic sprijinite de alte capitale de pe harta Europei prospere, axa Paris – Berlin a dezgropat securea razboiului, trimitand Comisiei Europene o scrisoare prin care propun limitarea plafonului actual de contributie la bugetul Uniunii Europene, o miscare care ar avea ca miza alocarea unor sume comunitare mai mici pentru dezvoltarea zonelor mai sarace. Printre tintele de prim-rang se numara, fapt deja cunoscut, Polonia si Spania, care mizeaza pe ajutoare comunitare importante pentru sectoare-cheie precum agricultura, industria si infrastructura. Scrisoarea invoca printre motive problemele la care trebuie sa faca fata economia germana.
Pe lista semnatarelor scrisorii se numara, alaturi de Franta si Germania, Olanda, Suedia, Marea Britanie si Austria. Ele spun ca alocarile la bugetul Uniunii nu trebuie sa depaseasca 1% din produsul intern brut al fiecarei tari, incepand din 2007, adica exact anul in care se spera ca si Romania va deveni membru UE alaturi de Bulgaria, ambele avand nevoie acuta de fonduri. Documentul trimis presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, vine in contextul in care la nivelul comisiilor de specialitate ale Parlamentului UE au demarat unele dezbateri legate de structura bugetara a UE dupa alegerile legislative de anul viitor si nominalizarea unui alt executiv comunitar.
Anul viitor, Parlamentul European va lua in discutie proiectul de buget pe care Comisia este asteptata sa il elaboreze si sa il trimita la inceputul anului viitor. Ideea reducerilor bugetare pentru noile venite a mai fost evocata de doua ori de catre cancelarul german Gerhard Schroder, inaintea summitului de la Bruxelles de saptamana trecuta, dar interventia de luni a celor sase semnatare este prima luare de pozitie oficiala in acest sens.
In prezent, plafonul maxim de alocari nationale la vistieria comunitara este de 1,24% din Produsul Intern Brut al fiecarei tari. Asadar, o diferenta de aproximativ un sfert de procent, ceea ce transformat in cifre concrete echivaleaza cu 25 de miliarde, o suma uriasa pe care statele vizate ar putea sa o piarda. In 2003, de exemplu, nivelul fondurilor structurale primite de Bucuresti nu a depasit un miliard de euro, sumele fiind programate sa creasca progresiv in anii urmatori.
-Biciul si zaharelul-
Raspunsul imediat al presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, a parut destul de iritat. -Miracolele nu sunt specialitatea mea si nu cred ca sunt prea usor de atins nici pentru statele membre-, a sunat replica lui Prodi, amintind de multitudinea de teme fierbinti pe care UE trebuie sa le gestioneze. Dupa Prodi, a urmat imediat replica poloneza. Seful diplomatiei de la Varsovia a declarat iritat ca Europa extinsa nu poate functiona pe principiul -biciul si zaharelul-. Polonia se incapataneaza, in ciuda diverselor presiuni, sa sustina actualul sistem de vot din UE pe care Constitutia ar trebui sa il schimbe si care nu tine cont de proportia populatiei statelor membre.
Mai multa disciplina
De partea cealalta, un oficial britanic citat de BBC a negat ca ar fi vorba de vreo sanctiune, asa cum s-a plans deja Varsovia, ci este vorba doar despre impunerea unei discipline financiare mai puternice. Interesant este ca textul scrisorii fusese redactat inaintea summitului la varf de la Bruxelles care avea sa confirme temerile ca nimeni nu va ceda presiunilor celeilalte parti. Ceea ce ar trasnforma documentul intr-un fel de as in maneca scos la bataie inainte ca partida sa fie gata. Si care ar explica, totodata, seninatatea cu care Franta si Germania au acceptat esecul de moment al gasirii unui numitor comun.
Cat de mult pot influenta insa cele sase state semnatare deciziile luate la Bruxelles ramane de vazut, fiind nevoie de consens pentru adoptarea unei decizii, conform actualelor proceduri. Interesant este ca axa Franta-Germania a atras sustinerea unor state precum Austria sau Olanda, care le-au criticat pe cele doua pentru faptul ca au incalcat regulile de functionare a monedei euro.
Pe de alta parte, Comisia Europeana a reactionat, luni, la ideea lansata de cuplul franco-britanic legata de asa-zisa Europa in doi timpi, pe care pare ca autoarele ei deja au marginalizat-o. Executivul spune ca UE ar trebui sa se gandeasca serios la aceasta varianta, daca viitoarele negocieri constitutionale vor esua definitiv. Se anticipeaza deja ca ele nu vor fi finalizate nici in timpul mandatului Irlandei, care incepe de la 1 ianuarie, ceea ce ar complica agenda lui 2004. Actualul presedinte in exercitiu aflat la capat de mandat, Silvio Berlusconi, a apreciat ieri ca UE trebuie sa ramana asa cum este.
