Incepand din 11 septembrie trecut, securitatea aeriana a devenit una dintre problemele esentiale ale Statelor Unite. La cateva minute doar dupa ce avioanele deturnate si transformate in rachete mortale s-au izbit de Turnurile Gemene din Manhattan, aparate F-16 au fost trimise la repezeala sa asigure protectia unui oras aflat in stare de soc. Dupa mai bine de o jumatate de an de la debutul operatiunii de securitate, timp in care umbrela protectoare a actiunii -Vulturul nobil- s-a intins deasupra a peste 30 de metropole americane si a altor sute de obiective strategice, oficialii de la Casa Alba si Pentagon au decis, zilele trecute, sa pastreze la sol avioanele US Air Force si US Navy. Asa cum era si firesc, hotararea liderilor politici si militari a iscat imediat controverse in randul opiniei publice de peste Ocean, multe voci criticand -gestul pripit- al Administratiei.
Temperaturile caniculare din ultimele zile, teleportate parca din luna lui cuptor, au scos mii de newyorkezi din casa la acest inceput de saptamana. Pe largile bulevarde din Manhattan, la cochetele cafenele din boemul cartier italienesc sau pe peluzele perfect taiate din Central Park, locuitorii metropolei s-au repezit sa profite de soarele de vara, iar agitatia obisnuita a revenit in marele oras. Sedusi de atmosfera plina de viata, bucurandu-se de startul sezonului de baseball sau ocupati cu planificarea concediilor ce se apropie, newyorkezii nu par sa stie ca, de cateva zile, aparatele F-16 si F-15 au fost consemnate la sol, iar mai-marii sistemului de securitate au optat pentru un plan care prevede mentinerea aparatelor in stare de alerta permanenta si posibilitatea ca ele sa decoleze, in situatia unei amenintari, in doar cateva minute. -Habar n-aveam ca cei de la Pentagon au pus capat patrularilor aeriene-, se arata mirata Glenne McDougal, si-mi spune ca de la fereastra biroului ei, din Empire State Building, a putut sa vada de multe ori aparatele verzi zburand la joasa inaltime. -Credeam ca vor zbura inca mult timp de aici inainte, insa poate nu m-am informat cum trebuia-, mai spune femeia, si-si cere scuze ca trebuie sa plece. In apropierea imensului rezervor de apa, aflat in chiar mijlocul parcului, un cuplu tanar rade zgomotos pe una dintre banci, in timp ce priveste, vizibil incantat, multimea de rate ce se zbenguiesc in apa albastruie. -Ce cred despre sfarsitul patrularilor aeriene?-, ma intreaba Jose Castillo, student la un Colegiu tehnic din Bronx. -Poate ar fi fost bine ca cei de la Washington sa nu ne lase fara aparare deasupra capetelor-, spune tanarul, iar prietena lui il completeaza: -Chiar si numai pentru a ne da mai multa siguranta, si tot cred ca ar fi trebuit sa-i mai vedem pe cei din US Air Force zburand pe deasupra orasului-. Ceva mai incolo, un domn cu barba, cu figura intelectuala, rasfoieste -New York Times- si pufaie dintr-un trabuc cu aroma de vanilie. -Chiar dimineata am citit in ziar despre asta, si le dau perfecta dreptate-, spune Benjamin Croft, fost profesor la Colegiul Baruch din Manhattan. -Multi politicieni s-au folosit de aceste patrulari pentru a-si justifica erorile facute pe 11 septembrie-, sufla el fumul gros, explicand: -In afara avioanelor trimise in aer, securitatea Americii n-a fost imbunatatita aproape cu nimic. Avioanele sunt insa semnul vizibil ca la Washington, cineva se gandeste la siguranta electoratului!-, spune el cu ironie, si reincepe sa citeasca din ziarul colorat. -Cu toata nebunia ce se intampla in Orientul Mijlociu, cred ca avioanele au fost retrase prea devreme-, afirma convins Richard Burns, un avocat din Long Island, care profita de pauza de pranz si se relaxeaza pe iarba verde. -Le mai trece unor nebuni prin cap ceva si, gata, ne ataca iarasi. Avea dreptate Bibi!-, mai spune el, referindu-se la declaratiile pe care fostul premier de la Tel Aviv, Benjamin Netanyahu, le-a facut zilele trecute la New York si in care vorbea de posibilitatea ca teroristii sa atace obiective din interiorul Statelor Unite ca represalii pentru ajutorul acordat -armatei de ocupatie israeliene- din teritoriile palestiniene.
Analistii de peste Ocean s-au grabit sa desluseasca motivele pentru care Departamentul Apararii a luat decizia controversata de a pune capat patrularilor aeriene deasupra zonelor metropolitane si a obiectivelor de securitate maxima de pe teritoriul american. In primul rand, cred comentatorii, transformarile masive introduse in securitatea aeriana (incluzand aici cresterea numarului de -agenti sub acoperire- pe avioanele comerciale, blindarea usilor din cabine si preluarea securitatii aeroporturilor de catre Guvernul Federal) au permis retragerea treptata a aparatelor militare din misiunile de patrulare. In acest moment, strategii de la Pentagon lucreaza la imbunatatirea unor planuri care prevad mentinerea a zeci de aparate de lupta in stare de alerta pe diferite aeroporturi civile sau militare si posibilitatea ca avioanele sa raspunda unui pericol potential in mai putin de 10 minute. Nu in ultimul rand, spun expertii, decisive in adoptarea deciziei de catre Pentagon au fost sumele enorme cheltuite pentru cele peste 20.000 de zboruri efectuate de 250 de avioane in cele sapte luni ale operatiunii -Vulturul nobil-: mai bine de 500 milioane de dolari. Conform datelor oferite de Centrul de Aparare Aviatica Nord-American (NORAD) din Colorado, care supervizeaza aceasta operatiune, aparatele F-15 si F-16, la care se adauga celebrele avioane de control radar AWACS si C-130, de transport (plus CF-18 canadiene), au petrecut zeci de mii de ore deasupra oraselor americane, sapte zile pe saptamana, 24 de ore continue, acoperind nu numai cartiere rezidentiale sau centrale nucleare, ci si Jocurile Olimpice de la Salt Lake City, meciuri de baseball sau concerte in aer liber. Pe de alta parte, multe voci au vorbit despre presiunea extraordinara exercitata asupra aviatorilor (cateva sute din cei peste 11.000 de ofiteri si tehnicieni repartizati pentru aceasta misiune), care au fost nevoiti sa lucreze in conditii de stres imens si chiar sa-si tripleze numarul de ore petrecut la mansa aparatelor. Foarte multi piloti s-au plans, de altfel, de presiunea noilor ordine impuse de Casa Alba dupa atentatele sinucigase, care prevad doborarea imediata a unui aparat civil deturnat pe principiul -mai bine sa sacrificam 200 de oameni, decat sa asistam la masacrarea a 3.000- (nu trebuie uitat faptul ca, chiar pe 11 septembrie, aparatele de vanatoare ale US Air Force primisera ordinul sa doboare avionul ce se indrepta spre Washington si pe care, pana la urma, pasagerii curajosi l-au prabusit intr-o zona rurala din Pennsylvania).
