SIUI funcționează de 3 ani, timp în care a instaurat reguli noi. Nu mai este nicio îndoială că acestea erau necesare pentru a face curățenie într-un sistem în care figurau 27 de milioane de asigurați. Deși sistemul informatic care gestionează cea mai mare bază de date din România funcționează zi de zi, mulți beneficiari au în continuare nevoie de suport și clarificări. Pentru a veni în sprijinul lor, am apelat la o sursă autorizată: Dragoș Dobran, directorul departamentului eHealth din SIVECO Romania, unul din cei 400 de specialiști care au lucrat la punerea în funcțiune a sistemului folosit de CNAS.
1. Ce este SIUI și cine sunt beneficiarii?
Dragoș Dobran: Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) este un sistem extrem de complex care acoperă, practic, toată populația României, dar și persoanele străine care au beneficiat de servicii medicale în România. Este unul din cele mai mari sisteme informatice din Romania, dacă luăm în considerație dimensiunile bazei de date, complexitatea aplicațiilor, soluția hardware și software de ultimă generație folosite. Sistemul este 100% operațional și funcționează progresiv de mai bine de 3 ani, fiind singurul mijloc prin care se raportează serviciile medicale și se efectuează plata acestora.
SIUI gestionează întregul flux de informații pentru evidența, verificarea, decontarea și plata din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Aici intră toate categoriile de servicii medicale și farmaceutice raportate de furnizori. De asemenea, SIUI întreține Registrul Asiguraților, Registrul Furnizorilor de Servicii medico-farmaceutice, precum și multe alte colecții de date cum sunt nomenclatoarele de medicamente, serviciile raportate lunar de furnizori, rețetele medicale și medicamentele eliberate pe baza acestor rețete etc. SIUI susține procesul de contractare cu furnizorii, evaluarea furnizorilor și urmărirea executării contractelor. Deci putem spune că acoperă tot ce era făcut înainte de mână, nefăcut sau preluat de aplicații informatice incomplet dezvoltate, care nu puteau acoperi cerințele legislative și în niciun caz nu asigurau centralizarea informației la nivelul CNAS. Ca număr de beneficiari, dacă vorbim de funcționarii publici de la casele de asigurări de sănătate, numărul acestora este de aproape 3.800. Dacă vorbim de furnizorii de servicii care au contract cu CNAS/CJAS, aceștia sunt peste 22.200. Ca număr de pacienți, aceștia sunt peste 19 milioane.
2. Ce documente emite sistemul și cum sunt valorificate?
Dragoș Dobran: Lunar sunt raportate aproximativ 16.560.000 servicii medico-farmaceutice de la un număr de aproximativ 22.200 de furnizori. Media lunară de date acumulate reprezintă 3.420.074 rețete medicale, 601.925 internări, 210.584 certificate medicale, 4.490.649 documente financiare primare, 15.256.160 note contabile, 4.690.008 plăți, 3.180.496 facturi primite etc. Aceste cifre reprezintă rate de creștere lunară a volumului de date, determinând deja până în prezent o imensă bază de date operaționale.
Toate acestea oferă imaginea clară, corectă, obiectivă, netrunchiată a situației cheltuirii banilor din fondul pentru sănătate. SIUI a fost dezvoltat pentru a asigura Casei Naționale de Asigurări de Sănătate facilitatea de a controla utilizarea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate FNUASS. Astfel, se vede ce se consumă – servicii, medicamente – și se controlează faptul că aceste cheltuieli se fac conform legii.
3. Sistemul a fost testat sau s-a mers mai mult pe varianta văzând și făcând?
Dragoș Dobran: Un sistem de-o asemenea anvergură nu poate fi pus în funcțiune decât după o temeinică testare. Vorbim totuși de un sistem care face milioane de raportări, nu 20! În perioada iulie – august 2007 sistemul a trecut prin 8.900 de cazuri de test, realizate și supervizate de o Comisie Tehnică Permanentă, formată din experți IT din majoritatea Caselor Județene inclusiv București, specialiști în hardware și integrare de sisteme de la Hewlett Packard, în calitatea de integrator de proiect, specialiști în dezvoltarea și implementarea de sisteme IT de la firma noastră, în calitate de dezvoltator software.
Această echipă mixtă a parcurs și a testat timp de două luni cu date de laborator și mai ales date reale, operative, absolut fiecare funcționalitate, fiecare raport, calcul, altgoritm și interfață a SIUI. A fost o muncă foarte atentă, migăloasă, astfel că la intrarea în producție a SIUI nu au existat aspecte neacoperite și netestate.
SIUI este unul dintre cele mai testate și verificate sisteme IT din România, amploarea și detalierea operațiunilor de testare fiind comparabilă cu cele efectuate pe sistemele NASA, și credeți-mă că este perfect adevărat. Specialiștii noștri și ai partenerilor au lucrat în 2007 peste 21.000 de zile-om în acest proiect.
4. Dacă s-au făcut așa de multe testări de ce mai apar comentarii? Nu au fost utilizatorii suficient instruiți?
Dragoș Dobran: Nici vorbă! Chiar am fost foarte atenți cu acest aspect. Gândiți-vă că firma noastră face soft care este folosit de peste 1.400 de clienți de pe 3 continente. Un proiect poate fi de succes numai dacă toți utilizatorii înțeleg și folosesc corect sistemul, concretizându-i astfel avantajele. Pentru SIUI am instruit peste 3.800 de specialiști din cadrul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, am organizat turnee de informare și prezentare a SIUI pentru fiecare categorie de furnizori de servicii medico – farmaceutice. În anumite situații, specialiștii noștri s-au deplasat la fiecare furnizor aflat în contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate și au explicat cum se pot conecta la SIUI și cum pot folosi aplicațiile desktop puse la dispoziție gratuit de CNAS. În plus s-au dezvoltat tutoriale pentru fiecare din aceste aplicații desktop pentru ca învățarea să fie mai ușoară. Am organizat și un serviciu de asistență tehnică on-site pentru fiecare Casă Județeană de Asigurări de Sănătate. Aproape 300 de specialiști HP și SIVECO au acordat asistență on-site celor aproximativ 3.800 de utilizatori ai SIUI, ca să fim siguri că fiecare a înțeles funcționalitățile și că sistemul este folosit la capacitate maximă. Noile versiuni sunt actualizate on-line, la fel ca și nomenclatoarele cu care acestea se sincronizează, precum și cu personalizarile aplicațiilor specifice medicilor de familie. Pe portalul CNAS sunt secțiuni dedicate furnizorilor care raportează în SIUI. Pe același portal sunt disponibile manuale și lecții electronice pentru furnizorii care utilizează programele de raportare puse la dispoziție de CNAS.
5. Până la urmă este sau nu o aplicație greoaie? Mit sau adevăr?
Dragoș Dobran: Un sistem care are foarte multe funcționalități cerute de legislație nu are cum să funcționeze decât ca unul complex. Fiecare cerință adăugată în sistem reclamă noi stagii de pregătire. Nicăieri în lume un sistem de o asemenea anvergură nu este privit ca unul simplu. Această confirmare – dacă mai aveam nevoie de încă una – a venit și din partea experților Asociației Internaționale de Management al Proiectului care a nominalizat proiectul SIUI ca fiind unul dintre cele mai complexe din lume. Competiția IPMA este un fel de Oscar al excelenței în management. Selectarea SIUI a fost realizată de o echipă de auditori internaționali ai IPMA, veniți din Turcia, Olanda, China, Iran și Grecia. Ulterior, evaluarea tuturor proiectelor candidate s-a realizat de un juriu internațional. Este o recunoaștere care ne bucură, mai ales că vine de la un juriu care evaluează anual cele mai mari proiecte din lume, nu numai din zona IT, deci are termeni de comparație valoroși.
6. De ce părerile medicilor despre SIUI sunt împărțite?
Dragoș Dobran: În primul rând, deoarece medicul crede că SIUI este programul cu care face raportarea în SIUI. Dacă acesta îi creează probleme, medicul susține că SIUI nu merge. SIUI este unul singur, funcționează pe o platformă centrală. Dacă SIUI nu merge pentru un medic, ar trebui să nu meargă pentru nimeni. Așa cum am spus, așa ceva s-ar afla imediat și oricine ar putea da drumul la televizor ca să afle. Deci, dacă un medic are probleme cu programul pe care îl folosește, de vină este cu mult mai mare probabilitate, conexiunea sa la Internet, sau virușii locali, sau absența unei actualizări de nomenclatoare sau a personalizării aplicației proprii etc. Desigur, furnizorii pot fi nemulțumiți că trebuie să raporteze. Există această reticentă, pentru că activitatea lor este foarte densă și nu au timp suficient. Dar, trebuie conștientizat că, oriunde, cel care gestionează banii impune și regulile, cu rol de protecție. Vă pot spune că, de fapt, furnizorii de servicii corecți găsesc în SIUI un ajutor foarte mare.
7. Ce se întâmplă într-o lună de funcționare SIUI?
Dragoș Dobran: Zilnic, minut de minut, SIUI primește cereri de conectare de la cei peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și farmaceutice din toată țara. Aceștia pot să afle on-line diverse informații din SIUI, de exemplu calitatea de asigurat a pacientului din cabinet, sau fezabilitatea la plată a serviciului de care acesta are nevoie. Medicul poate transmite on-line informațiile despre serviciile efectuate sau poate să le introducă în aplicația sa de raportare, local, și să le transmită pentru o lună întreagă, odată cu efectuarea centralizării la casă județeană a serviciilor efectuate de toți furnizorii. Raportările centralizate sunt validate de SIUI privind respectarea cerințelor normative ale CNAS și ale sistemului de sănătate legalizat în România. Serviciile validate sunt decontate prin intermediul SIUI, iar furnizorii de servicii primesc în contul lor banii cuveniți. Validarea serviciilor este și una din formele de protecție a fondului față de eventualele încercări de fraudare. Prin cele 26 module ale sale, SIUI gestionează 15 tipuri de servicii medico-farmaceutice, precum și un număr imens de documente specifice sistemului medical: rețete, bilete de trimitere, concedii medicale, facturi ale furnizorilor, documente contabile, etc. Pentru că aceste operații de validare și decontare să se poată desfășura, SIUI trebuie să întrețină în permanență un fond informațional foarte dinamic. Astfel, nomenclatoarele de pacienți, furnizori de servicii, medicamente, calitate de asigurat a cetățenilor, etc sunt actualizate cu informații provenite din întreagă țara. Aceste nomenclatoare sincronizează automat aplicațiile folosite de furnizorii de servicii care raportează în SIUI. Fiecare modificare legislativă sau de altă natură efectuată în acest vast sistem determină modificarea aplicațiilor și sincronizarea acestor modificări cu programele folosite de medici. De menționat și faptul că medicii, farmaciștii, etc. folosesc și programe de raportare de pe piața liberă, care nu sunt produse de SIVECO. Deși SIVECO pune la dispoziție on-line toate specificațiile de interfațare, unele dintre programele pe care medicii le folosesc, altele decât cele furnizate de SIUI, nu sunt actualizate în timp util.
8.Cum lucrează casele de asigurări de sănătate?
Dragoș Dobran: Casele județene fac mai întâi contractarea serviciilor cu furnizorii medico-farmaceutici din județul respectiv. Evident, printr-un proces gestionat integral de SIUI. Apoi, în cadrul calendarului de raportare preiau lunar sau bilunar raportările transmise on-line sau aduse pe suport optic de furnizorii de servicii medico-farmaceutice. Acestea sunt validate de SIUI atât formal cât și față de norme. Procesul este iterativ și până la urmă medicul finalizează o raportare corectă. Ce nu este corespunzător normelor este explicat și refuzat la plată. SIUI calculează deconturi, emite ordine de plată și după caz note de refuz. Funcționarul de la casă județeană ordonanțează facturile la plată, în limită bugetului repartizat de CNAS. La ghișeele casei anumite categorii de asigurați depun declarațiile privind contribuția personală la fondul de asigurare și, de asemenea, fac plăți corespunzător acestora. Există și serviciul de executări silite. Evident, totul cu funcționalități SIUI. Un alt serviciu eliberează adeverințe de asigurat, deși aceste documente nu sunt practic necesare la medic, pentru că așa cum spuneam, calitatea de asigurat este aflată on-line.
9. E adevărat că în 2007 SIUI număra 27 de milioane de asigurați? Cum a fost posibil?
Dragoș Dobran: Da, chiar atâtea persoane erau în baza de date. Intrarea în funcțiune a SIUI a presupus încărcarea acestui sistem cu date, care proveneau, evident, din vechile sisteme locale pe care le aveau casele județene. Și la numărătoare au ieșit 27 de milioane, lucru care putea fi explicat prin faptul că între județe existau duplicate, respectiv o persoană apărea, probabil în mod natural, în mai multe județe. Evident, în sistemul SIUI nu au putut intra dubluri ale aceleiași persoane, deci aceste 27 milioane nu au existat niciodată în SIUI. Mulți medici și-au văzut listele de pacienți afectate de numărătoarea făcută de calculator care însemna automat mai puțini bani. Deci încă o dată vă spun că sistemul a schimbat din temelii toată funcționarea defectuoasă instaurată de ani buni. A nemulțumit mulți beneficiari care și azi sunt foarte vocali în a acuza sistemul.
10. Dar și acum apar pe liste pacienți și alții dispar…
Dragoș Dobran: De data asta vorbim de o fluctuație naturală, geografică. Dacă un asigurat a locuit într-un județ și apoi s-a mutat și-a schimbat și medicul, nu-i așa? Deosebirea este că sistemul «vede» acum această mișcare și că doi medici nu pot avea același pacient.
11. Sunt situații în care un pacient poate să apară ca neasigurat, deși își plătește taxele?
Dragoș Dobran: Înainte de toate, sunt mai multe instituții care furnizează date sistemului. Starea de asigurat și categoriile de asigurare în care se încadrează asiguratul sunt gestionate de SIUI pe baza datelor furnizate de instituțiile care au în evidență persoana respectivă: firma angajatoare, casa de pensii, primăria etc. Prin datele transmise periodic, lunar sau trimestrial, instituțiile respective confirmă că persoanele raportate pe listele lor sunt asigurate sau nu. Dacă apar inadvertențe privind raportările instituțiilor cu care CNAS colaborează în această privință, în baza protocoalelor încheiate cu aceștia, atunci este sigur că și rezultatul va fi viciat.
Încă o dată vreau să fie clar: sistemul este alimentat cu ceea ce i se oferă, nu inventează nimic de unul singur. Astfel de situații apar în special când oamenii se pensionează și angajatorii nu raportează noul statut. Și tinerii de peste 18 ani pot să aibă astfel de probleme. Ca să le evite, ei trebuie să anunțe la Casa Județeană că sunt studenți pentru a-și menține calitatea de asigurat.
12. Pot să verific, acum, cu dumneavoastră dacă apar în sistem?
Dragoș Dobran: Sigur, păcat că nu se pot vedea pașii, dar îi vom explica pentru cititorii dumneavoastră. Intrăm pe adresa http://siui.casan.ro/cnas, selectăm „Servicii online“ și apoi din pagina care se deschide accesăm opțiunea „Asigurați“. Aici vă înscriu CNP-ul și numărul de validare dat de sistem și vedem dacă sunteți asigurat în SIUI…Deci sunteti asigurat. Vă rog verificați ca să fiți conectat la internet pentru că am văzut oameni care se plângeau la televizor că nu pot accesa sistemul, când ei de fapt nu aveau conexiune. Sistemul funcționează foarte bine. Negreșit, sunt lucruri care se pot îmbunătăți pentru că vorbim de un sistem care este actualizat și suntem siguri că vom avea din ce în ce mai puține cereri de clarificări din partea beneficiarilor.
Dan Marin
