Deși la nivel retoric, Republica Moldova este o temă generoasă de solidaritate pentru fiecare dintre oamenii politici de la București, puțini au îndrăznit să treacă Prutul pentru a vedea care sunt în realitate probleme românilor din această zonă. Poate unul dintre cei mai buni cunoscători a acestora este consilierul prezidențial și fostul șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac. În platforma sa politică denumită „Dreptate pentru Basarabia“, Eugen Tomac își propune să rezolve cele mai importante probleme pentru românii de peste Prut, printre acestea regăsindu-se cele identitare de limbă și istorie sau sprijinirea Republicii Moldova în traseul său înspre Uniunea Europeană. În rândurile de mai jos, Eugen Tomac a avut amabilitatea să ne vorbească despre câteva realizări și planurile sale de viitor în postură de parlamentar ales în colegiul uninominal D2 Străinătate.
Domnule Eugen Tomac, dacă ați fi să enumerați cinci mari realizări ale dvs. în fruntea DRP care să vină în folosul basarabenilor care ar fi acelea. Am dori să ne vorbiți mai pe larg despre demersurile legate de facilitatea obținerii cetățeniei române și să ne oferiți și niște cifre concrete?
În ultimii 20 de ani, s-au făcut foarte puține pentru a recupera distanța pe care două regimuri totalitare au instalat-o între români, prin ocuparea Basarabiei. Românii de dincolo de Prut erau cetățeni români, plătitori de taxe și impozite, atunci când în 1940, în doar 24 de ore s-au trezit fără voia lor sub administrație sovietică. Consider că astăzi este de datoria noastră să-i repunem în drepturi pe românii care doresc să-și recapete cetățenia. În 2009, am susținut modificarea legii cetățeniei române, iar din acea clipă orice român basarabean poate solicita redobândirea cetățeniei române. Am considerat că este necesar să le oferim tinerilor din R. Moldova șansa de a studia într-un număr cât mai mare în țară și am mărit numărul de burse până la 5.000 de locuri, este iarăși o realizare importantă. ?ê?£tiu că în R. Moldova domina presa de limbă rusă și am susținut înființarea postului de radio regional „Radio Chișinău“, care este partea a Societății Române de Radio și o prezență nouă pe piața media din R. Moldova, mâine, de 1 decembrie, împlinește un an de când funcționează. Pentru că există un deficit mare de carte în limba română în R. Moldova am susținut achiziționarea unui lot de carte în limba română de 1 milion de exemplare și le-am donat bibliotecilor publice și școlare din R. Moldova. M-am implicat direct și am susținut demersul privind retipărirea manualelor de istoria românilor care au fost reintroduse în școli. Sunt doar câteva exemple, le-am făcut din convingere pentru că este de datoria noastră să-i sprijinim pe românii din Basarabia.
Sunteți foarte activ pe rețele de socializare și în general în mediul virtual. Care sunt motivele care stau la baza acestei campanii atipice și cum cuantificați succesul ei de până acum?
Este esențial să comunicăm și de aceea folosesc toate mijloacele noi prin care pot face cât mai auzit mesajul meu. Mă bucură faptul că există tot mai mulți români care acceptă această formă de dialog și este extraordinar că putem avea și această alternativă prin care putem spune exact ce credem. Sunt mii de români care urmăresc activitatea mea și acest lucru mă motivează să comunic și mai mult prin aceste instrumente.
De ce credeți că sunteți mai potrivit pentru scaunul de parlamentar decât contracandidații dvs.?
Nu-i cunosc pe contracandidații mei, sunt oameni care nu spun nimic, au apărut acum doar pe o listă și cer votul românilor. Poate dumneavoastră știți mai multe, dar eu nu cunosc ce-i recomandă pe acești oameni. Mă simt pregătit pentru a lupta în Parlamentul de la București pentru drepturile românilor din Basarabia, precum și pentru ceilalți români din colegiul 2, pentru românii din străinătate.
Care ar fi prioritățile mandatului viitorului parlamentar Eugen Tomac. Ce planuri aveți în general pentru generația tânără?
Tinerii cred că trebuie să se implice mai mult. Avem șansa de a schimba ceva din temelie, depinde de fiecare cum privește această perioadă extraordinară pe care un sistem democratic ne-o oferă, suntem liberi să facem ceva, doar de noi depinde. Sunt câteva urgențe care trebuiesc corectate în plan legislativ și pentru ele mă voi bate. Cred că putem pune în discuție faptul că este nedrept ca un român care locuiește peste hotare să vină în propria țară având nevoie de o viză foarte scumpă, cred că avem nevoie să venim în fața românilor uitați cu un pachet de legi consistent care să le ofere o serie de facilități, dar în același timp să creăm un mecanism prin care să-i putem proteja. Voi promova un proiect de lege privind protejarea limbii române peste hotare, avem 10 milioane de vorbitori ai limbii române și trebuie să le garantăm protecția necesară pentru păstrarea identității.
Care credeți că este motivul pentru care Curtea de Conturi a înaintat, în plină campanie, un raport către Senat, document în care sunt semnalate anumite nereguli din timpul mandatului dvs. la conducerea DRP. Cum veți răspunde acestor atacuri?
Am răspuns acestei nedreptăți care din nefericire nu servește nici României, nici românilor de peste hotare. Mă simt obligat să fac următoarele precizări. DRP a avut mai multe controale (cinci în total) în doi ani de activitate. Mă surprinde faptul că celelalte acțiuni de control firești în activitatea unei instituții n-au apărut în presă sau dacă s-au constat abateri le-am remediat. De această dată, documentul la care faceți referire a fost întâi prezentat într-o conferință de presă la sediul PSD în luna mai. Eu am atacat acest raport în instanța din prima zi. Am avut peste 600 de proiecte pe care DRP le-a desfășurat în toată lumea, nu numai în R. Moldova și sper să pot face cât mai multe precizări după ce se încheie procesul pe care l-am intentat.
Ați mers în campania pe care o desfășurați în Republica Moldova în toate orașele mari. Cum ați fost primit de oameni și care credeți că ar fi principalele lor probleme pe care le-ați putea rezolva din postura de parlamentar?
Sunt multe doleanțe. În parte le cunosc, ele se regăsesc în Platforma „Dreptate pentru Basarabia“. Trebuie să facem ceva concret. Îmi doresc, de exemplu, ca dincolo de Prut să fim prezenți cu toată oferta media pe care România o are și sigur îmi doresc ca și televiziunile de dincolo de Prut să se regăsească în pachetul de cablu din România, schimbarea trebuie produsă în ambele sensuri. Este una din doleanțele românilor basarabeni.
Aveți sprijinul unor imagini puternice precum cele ale lui Mircea Druc, Elena Băsescu sau Alexandru Leșco. În ce măsură vă ajută aceasta asociere?
Alături de mine în această campanie sunt prietenii mei sau oameni care m-au cunoscut și apreciază activitatea mea. Eu vreau doar să le mulțumesc pentru această încredere.
Dacă ați făcut sondaje preliminare, ce spun acestea și care este scorul pe care preconizați înainte de acest scrutin. Pe ce bazin electoral vă bazați și dacă sunteți de părere că simpatizanții AIE sunt cei care vă vor vota în Republica Moldova?
Nu avem sondaje, pentru că sunt imposibil de realizat. Eu sper ca cetățenii români să nu-și irosească votul și să-mi acorde încrederea pentru a obține peste 50% din voturi pentru această poziție de membru în Paramentul național.
În încheiere, ce mesaj ați dori să adresați potențialilor alegători ai dumneavoastră de pe ambele maluri ale Prutului?
Doresc să-i asigur pe cetățenii români care îmi vor acorda încrederea că nu îi voi dezamăgi și voi lupta pentru a face Dreptate pentru Basarabia și Dreptate pentru Români!
Interviu realizat de Mădălin Necșuțu
