¥ Ne-a declarat directorul general al Protan SA, Cristina Miu
Directorul general al Protan SA, Cristina Miu, a declarat într-un interviu acordat ziarului "Curentul" că nu a existat niciodată un contract între Protan și CFR, așa cum s-a vehiculat în ultima vreme. Informațiile potrivit cărora Protan ar fi încasat de la CFR 600 de miliarde de lei vechi, în perioada 2003-2004, pentru un contract de ierbicizare, sunt dezmințite chiar de cifra de afaceri a companiei în perioada respectivă, care nu trece de 215 miliarde de lei vechi, potrivit datelor de pe Rasdaq.
În contextul mișcărilor sindicale ale feroviarilor, care solicită majorări de salarii, au fost vehiculate informații privind încheierea unor contracte extrem de generoase între CFR și firma Protan. Pentru a lămuri situația, am discutat cu directorul general al Protan, Cristina Miu.
– Cum comentați afirmațiile că, în perioada 2003-2004, Protan ar fi derulat contracte de ierbicizare, încheiate cu CFR, în valoare de peste 600 de miliarde de lei vechi?
– Deși nu eram la conducerea Protan în acea perioadă, am verificat în arhivele noastre și vă asigur că nu există niciun contract de acest fel. Cea mai simplă dovadă este cifra noastră de afaceri pe anii respectivi – este o informație publică, o poate verifica oricine înainte să ne inventeze contracte. Suntem listați pe Rasdaq, iar acolo se poate observa că, pentru anul 2003, cifra noastră de afaceri a fost de 92 de miliarde de lei vechi. În 2004, cifra de afaceri a fost de 123 de miliarde, tot în lei vechi. Deci, pentru cei doi ani luați împreună, întreaga noastră cifră de afaceri a fost de 215 miliarde de lei vechi. Nici măcar dacă adăugăm și anul următor, 2005, nu ajungem la cele 600 de miliarde la care faceți referire.
– Există, de asemenea, suspiciuni privind licitația de concesionare a ecarisajului, din anul 2006. Cum justificați câștigarea monopolului în acest domeniu?
– Protan nu are monopol asupra ecarisajului, este o idee falsă, care s-a vehiculat cu obstinație în mass-media. Am mai explicat asta, iar raportul asupra ecarisajului prezentat la UE de autoritățile române, la începutul acestui an, ne-a furnizat și niște cifre exacte. În raport se arată că, în prezent, în România funcționează 40 de unități de procesare a deșeurilor animale, dintre care doar trei aparțin Protan. Așadar, suntem foarte departe de a avea monopol, iar licitația de concesiune nu are nicio legătură cu așa-zisul monopol.
– Atunci, puteți să ne explicați cum ați câștigat concesiunea ecarisajului?
– Nu am câștigat singuri, ci în asociere cu ATEV. Dintre participanții la licitație, Protan era singura companie care deținea infrastructura și experiența locală necesare, fiindcă rețeaua Protan funcționează în acest domeniu încă din anii '50. ATEV, cel mai mare operator maghiar în tratarea deșeurilor animaliere, deținea know-how-ul necesar aducerii ecarisajului la nivelul impus de UE. În plus, ATEV îndeplinise deja cu succes, în Ungaria, o misiune similară cu cea care trebuia parcursă în România.
– Este adevărat că, prin câștigarea licitației, Protan a obținut contracte de peste 100 de milioane de euro, din partea statului?
– Vă invit să privim realitatea, nu aberațiile care au circulat prin diferite publicații. Așa cum anul trecut ni s-au inventat "subvenții" de 37 de milioane de euro anual, acum văd că a fost născocită o altă cifră, într-un alt context. În contractul de concesiune, singura sumă pe care statul o garantează Protanului este de 0.21 euro pe kilogramul de deșeuri procesate. Astfel, Protan primește bani în funcție de performanțele sale. Tocmai aceasta este esența concesiunii: prin HG 1211/2005, statul se obligă să subvenționeze cu 100% costurile de ecarisaj ale primăriilor și consiliilor locale și cu 50% pe cele ale agenților economici, dar numai în cazul în care acestea au contract cu concesionarul, respectiv Protan-ATEV. În contrapartidă, concesionarul se angaja prin contract să respecte planul de conformare la normele europene, investind sumele necesare pentru modernizarea ecarisajului. Numai în primul an de concesiune, Protan-ATEV a investit peste 13,6 milioane de euro în acest scop.
– Câți bani a încasat Protan până acum de pe urma contractului de concesiune?
– Cu ce să încep, cu faptul că statul ne este încă dator? Să vă dau cifrele pentru primul an de concesiune, adică iunie 2006-mai 2007. Pentru activitatea desfășurată în această perioadă, consorțiul Protan-ATEV avea de încasat de la statul român 8 milioane de RON. Chiar și acești bani au început să fie deblocați foarte târziu, începând cu luna martie 2007. Iar dacă până în martie statul n-a plătit nimic, până la sfârșitul lunii mai 2007 fusese achitată către Protan cam o treime din suma totală datorată.
– Dincolo de bani, cea mai mare problemă legată de Protan sunt mirosurile din zona unităților de procesare. Când se va rezolva această situație?
– Încă din mai 2006, de la câștigarea concesiunii ecarisajului, concernul Protan-ATEV a investit și continuă să investească în procesul de modernizare a unităților sale, în vederea alinierii la standardele europene. Protan a respectat până acum calendarul de conformare la normele UE, în ciuda dificultăților generate de întârzierea plăților, schimbările legislative sau instabilitatea din fruntea Ministerului Agriculturii. Deși planul de conformare la normele de mediu este eșalonat până în anul 2014, Protan-ATEV a achiziționat deja noi instalații de procesare pentru toate cele trei unități de neutralizare pe care le deține în România, respectiv la Popești-Leordeni, Codlea și Dej. La Codlea, montarea noilor instalații a fost finalizată, iar în prezent se desfășoară probele tehnologice. La Popești-Leordeni și Dej, utilajele se află în stadii avansate de instalare, urmând a intra în funcțiune cât de curând.
În afară de retehnologizare, Protan a mai investit în capacitatea de transport, achiziționând peste 120 de mașini, încărcătoare, autospeciale, cisterne și containere noi, specializate, conforme cu normele europene, dar și în modernizarea infrastructurii la toate unitățile sale din țară, și anume în renovarea clădirilor, refacerea împrejmuirilor, a platformelor, a sistemelor de canalizare etc. Desigur, investițiile în modernizare vor continua; luăm în serios ecologizarea României, pentru că succesul nostru depinde de ea.
