Profesionalismul specialiștilor IT din România primește o nouă recunoaștere europeană de prestigiu. Recent, unul dintre proiectele cele mai mari de IT din țara noastră a fost premiat în competiția European IT Excellence Award 2010, un eveniment de marcă în lumea informatică. Despre cum poate ajunge o firmă românească de soft pe cea mai înaltă treaptă a podiumului european ne vorbește Gabriel Lospa, directorul liniei de business eAgriculture în cadrul SIVECO Romania.
V-ați dus la Londra să luați cel mai mare premiu? Sau a fost o surpriză?
Gabriel Lospa: O surpriză foarte mare! Vă spun sincer că am aflat rezultatul chiar în momentul în care au fost decernate premiile. Nu vă ascund că am fi vrut să aflăm mai devreme dacă suntem sau nu premiați, dar secretul a fost „securizat“ în stil Oscar! Practic, noi am fost nominalizați la trei categorii, și oricare din proiecte putea și speram să fie câștigătorul serii. Pe lista celor 51 de companii finaliste din 16 țări europene, firma noastră fusese deja nominalizată ca Finalist pentru proiectul IT dezvoltat la APIA, pentru soluția de Document Management implementată la STX RO Offshore Tulcea (fost AKER Tulcea) și pentru soluția SIVECO Business Analyzer implementată la Banca Națională a României.
Și marele premiul a mers la…
Gabriel Lospa: …SIVECO Romania pentru proiectul IT desfășurat la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, la categoria Vertical Market. Și astfel am primit încă o confirmare a faptului că proiectul nostru are o valoare incontestabilă la nivel european, fiind o probă în plus pentru Comisia Europeană (pe lângă auditurile periodice) dintr-o sursă perfect independentă și obiectivă că soluția tehnică de la APIA este una dintre cele mai solide din Uniune.
Atunci, să înțelegem că vă așteptați să fiți pe lista marilor învingători?
Gabriel Lospa: Sincer, când am văzut cât de mari sunt proiectele competitorilor noștri, firme solide, de renume, din IT, și mai ales că cele care concurau la categoria unde am fost nominalizați ca finaliști erau din Anglia, am avut o oarecare temere. Dar niciun proiect nu avea dimensiunea, amploarea și mai ales impactul social creat de proiectul nostru la APIA. Selecția a fost serioasă, riguroasă și corectă, iar organizarea exemplară. Vă dați seama că erau mulți ochi ațintiți asupra a ceea ce se întâmplă. Și asta ne face cu atât mai bucuroși.
Este prima recunoaștere internațională pentru proiectul de la APIA?
Gabriel Lospa: Am mai fost nominalizați chiar anul trecut de International Project Management Association, la categoria proiecte de mari dimensiuni, pentru același proiect dezvoltat la APIA. Faptul că SIVECO Romania a ajuns finalistă în competiția IPMA este de asemenea o performanță cu adevărat excepțională, de care suntem foarte mândri. De asemenea, în 2008, am fost premiați la Romanian Computer Show (RoCS), organizat de IDG România, un eveniment care recompensează cele mai notabile reușite individuale și de echipă din domeniul IT.
În acest moment, consider că această ultimă recunoaștere externă obținută demonstrează celor care cunosc mai puțin ce înseamnă acest proiect, că sistemul IACS implementat în România este un sistem extrem de complex. Complexitatea acestuia este dată atât de necesitatea de a acoperi în sistem foarte multe funcționalități, toate conform regulamentelor europene, dar mai ales de necesitatea ca acest sistem să permită implementarea rapidă a frecventelor schimbări legislative provenite atât din partea Comisiei Europene, cât și a autorităților naționale, ținând cont tot timpul că sistemul trebuie să ușureze accesul fermierului la fondurile europene.
Ce înseamnă un proiect IT pentru agricultura românească?
Gabriel Lospa: Este un proiect care schimbă vieți, și nu spun vorbe mari. Este un proiect prin care se gestionează subvenții din fonduri europene și naționale care ating anual un miliard de euro, un proiect care are un impact social extrem de mare. Nu oricine poate realiza un astfel de proiect și nu orice firmă de IT își poate asuma o asemenea responsabilitate.
Ce cuprinde sistemul informatic al APIA?
Gabriel Lospa: Sistemul informatic are mai multe componente: Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) – care este principala componentă, Registrul fermelor, care este o bază de date cu informații privind fermierii, Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole LPIS, care asigură vizualizarea și întreținerea blocurilor fizice, Reglementarea pieței, care asigură gestionarea măsurilor de piață, Măsuri de dezvoltare rurală, care asigură managementul măsurilor de dezvoltare rurală, Subsistemul financiar-contabil, care asigură procesarea activităților financiar-contabile, și sistemul de management al documentelor SIVADOC.
Se vorbește mult despre APIA, despre subvențiile acordate fermierilor. De ce a fost așa de dificilă implementarea sistemului IT?
Gabriel Lospa: Condițiile de implementare au fost deosebite. Spre deosebire de toate țările membre UE, România a avut la dispoziție doar un an pentru implementarea și punerea în funcțiune a sistemului IT, ceea ce reprezintă un adevărat „tur de forță“. De exemplu, Polonia a beneficiat de o perioadă de implementare de 6 ani și de fonduri de 6 ori mai mari față de cele alocate țării noastre, iar realizarea sistemului IACS a durat cel puțin trei ani, în Bulgaria – 2,5 ani, în Grecia – 3 ani. În Ungaria, un sistem IT de administrare și control în agricultură fusese deja creat în momentul intrării acestei țări în Uniunea Europeană, iar bugetul total al acestui proiect s-a ridicat la 10.600.000 de euro, în condițiile în care numărul de fermieri din Ungaria care au aplicat pentru primirea de subvenții reprezintă cca. 17% din numărul fermierilor aplicanți din România. Să nu uităm că în România numărul fermierilor depășește 1 milion, România fiind a doua țară din Europa ca număr de fermieri, iar suprafața arabilă este de 9 milioane de hectare, ceea ce implică un volum enorm de date ce trebuie gestionat.
Care înseamnă și multe erori, nu-i așa?
Gabriel Lospa: Sistemul informatic este alimentat cu ceea ce i se oferă. Dacă sunt date greșite, rezultatele sistemului vor fi greșite. Majoritatea erorilor sunt neintenționate, fiind legate de modul în care au fost declarate suprafețele de către fermieri și de de modul în care s-a aplicat legea funciară. De exemplu, fermierii cer subvenții în baza unor titluri de proprietate, iar atunci când se face verificarea prin sistemul de teledetecție reiese o suprafață diferită de cea declarată. Iar dacă la acest lucru mai adăugăm faptul că în România doar 70.000 de fermieri, din cei 1.300.000, au suprafețe de peste 10 hectare, puteți realiza cât de fragmentat este teritoriul.
Este un proiect dificil, dar și unul care vă aduce bani buni, nu-i așa?
Gabriel Lospa: Acesta este un mit care, ca orice mit, e destul de departe de realitate. Când vorbim de proiecte de anvergură, trebuie să-ți asumi foarte multe riscuri. Proiectul desfășurat pentru APIA este din acest punct de vedere reprezentativ. Să luăm, de exemplu, situația din 2009. Până la jumătatea anului, noi nu am avut un cadru contractual ferm cu beneficiarul! Cineva din afara proiectului, fără să știe realitățile sale, poate spune simplu „Cum adică?“. Dar, ce opțiuni aveam noi, ca și furnizor? Să nu lucrăm în proiect, și atunci supuneam APIA și implicit România riscului de a nu face plățile subvențiilor către agricultori. Pe de altă parte, lucrând în proiect, în absența unui cadru contractual ferm, ne asumăm noi un risc financiar major precum și pe acela de a executa taskuri suplimentare, la cererea APIA (care ulterior nici n-au mai fost recuperate integral). A fost o decizie grea. O întreagă echipă a lucrat la proiect și trebuie să vă spun că pe 30 iunie 2009 plățile subvențiilor pe suprafața agricolă au fost încheiate într-un procent deosebit de bun. Noi semnasem contractul cu APIA numai cu câteva zile înainte, practic aproape simultan cu finalizarea plăților.
Efortul depus de echipa noastră a fost și este unul considerabil. Dacă pentru campania 2007, momentul de inițiere a sistemului, efortul nostru alocat proiectului a reprezentat 15.310 zile-om (42 ani-om), pentru campania 2008 efortul a fost de 12.684 zile-om, iar pentru campania 2009 a fost de 14.981 zile-om, perioadă în care au fost implicați peste 120 de specialiști din partea SIVECO Romania.
Pe tot parcursul acestei perioade de derulare a proiectului, colaborarea cu echipa de la APIA a fost una extraordinară, în ciuda deselor schimbări în structura de conducere a instituției și a ministerului.
Cât de mult influențează aceste schimbări derularea proiectului?
Gabriel Lospa: Extrem de mult. Iar la schimbările interne, care țin de organizare, de strategii, de politici, de personal, se adaugă cele care vin de la Uniunea Europeană și care trebuie operate rapid.
Cum se vede proiectul de la Bruxelles?
Gabriel Lospa: Comisia Europeană a derulat până acum patru misiuni la APIA pentru a vedea cum au fost făcute plățile către fermieri și dacă au fost respectate condițiile de acreditare, iar rezultatele au fost pozitive. În acest sens, sistemul este monitorizat intern și urmărim în permanență implementarea tuturor recomandărilor făcute de aceste misiuni și încercăm să le corelăm de fiecare dată cu realitățile existente în România. Avem multe de facut, astfel încât să creștem eficiența și calitatea acestui sistem, pornind de la identificarea cât mai corectă a datelor din teren declarate de către fermieri și până la implementarea acestora în cadrul sistemului IT. Nu trebuie să uităm în niciun moment că România a implementat acest sistem extrem de rapid, ca o condiție de intrare în UE. An de an apar schimbări în regulamentele europene care implică eforturi deosebite pentru implementarea lor, atât din partea APIA, cât și din partea noastră, care dezvoltăm sistemul IT. În același timp, sistemul crește ca și complexitate prin adăugarea de noi funcționalități, care au scopul de a crește calitatea și eficiența acestui sistem, care este în slujba fermierului, a celor care ajung să ceară subvenții asigurate din fondurile europene și, respectiv, naționale.
Au apărut probleme în alte țări privind implementarea acestui proiect?
Gabriel Lospa: Un proiect absolut nou și foarte complex nu putea fi dezvoltat fără obstacole. De exemplu, în Anglia, care a fost una din primele țări care a trecut la implementarea sistemului în 2005, bugetul inițial a fost de 75.8 milioane lire sterline. De-abia în al treilea an s-au putut face plăți către 93,7% din cei 106.500 de fermieri (comparativ cu România, unde sunt peste 1.300.000 fermieri!). După trei ani de implementare, în 2008, costul a proiectului ajuns la 298.4 milioane lire sterline.
Exigențele Comisiei Europene sunt foarte complexe. Țări membre UE de mulți ani (Italia, Marea Britanie, Spania, Grecia) trebuie să returneze și în acest an Comisiei Europene sume importante pentru neîndeplinirea unor condiții ale Regulamentelor Comisiei Europene.
Dar cum s-au făcut plățile la noi?
Gabriel Lospa: APIA a făcut un progres remarcabil an de an în exploatarea sistemului IACS. Dacă în campania 2007 s-au plătit 84% din fondurile alocate până la 30 iunie 2008, în campania 2008, până la 30 iunie 2009 s-au plătit 93,63% din fondurile alocate și tot în același an 2009, începând cu data de 16 octombrie 2009, s-a făcut și plata în avans pentru campania 2010. Nu sunt multe țări care au realizat acest lucru în 2009, și mai ales dintre cele intrate în UE „în ultimul val“. Acest lucru se datorează în aceeași măsură atât echipei APIA, cât și nouă, celor care am dezvoltat și dezvoltăm sistemul IT.
Cum se acomodează fermierii cu noile schimbări?
Gabriel Lospa: Este dificil să duci instrumente IT într-un mediu în care nu există aproape deloc o practică a utilizării lor. Se fac însă eforturi susținute (foarte mari) în spațiul rural și rezultatele se văd. Acum, completarea electronică a declarației de suprafață se poate face online, pe baza unui nume de utilizator și a unei parole de acces furnizate de APIA. Ne așteptăm ca în câțiva ani să nu mai pară ceva neobișnuit dacă vedem un fermier în fața calculatorului, completându-și cererea de subvenție. Peste tot în Europa mijloacele electronice devin „utilități“.
Gabriel Lospa (dreapta) primește trofeul pentru soluția IT dezvoltată la APIA din partea lui
Pascal Walschots, Microsoft
