Autismul ar putea fi rezultatul unor anomalii care apar în procesul de dezvoltare a anumitor structuri cerebrale ale fetusului, au dezvăluit miercuri neurologii americani, care afirmă că descoperirea lor ar putea contribui la detectarea acestui sindrom într-un stadiu incipient.
Studiul arată o dezorganizare a arhitecturii cerebrale la copiii autiști. Dacă descoperirea va fi confirmată de alte studii viitoare, "vom putea deduce că ea reflectă un proces care apare cu mult timp înainte de naștere", a explicat medicul Thomas Insel, directorul Institutului american de sănătate mintală (NIMH) care a finanțat studiul, publicat în revista New England Journal of Medicine.
"Aceste rezultate arată importanța unei intervenții precoce" pentru a trata autismul, care afectează un copil din 88 din Statele Unite ale Americii.
"Autismul este în general considerat ca o tulburare de dezvoltare a creierului, însă studiul nu a identificat deocamdată leziunea care ar fi vinovată de acest lucru", a subliniat același cercetător.
"Dezvoltarea creierului unui fetus în timpul sarcinii include apariția cortexului – sau scoarță cerebrală -, format din șase straturi distincte de neuroni", a precizat medicul Eric Courchesne, director la Autism Center of Excellence de la Universitatea California din San Diego, coautor al studiului.
"Am descoperit, doar în anumite zone, anomalii în dezvoltarea straturilor corticale la majoritatea copiilor autiști", a adăugat el.
Medicii au analizat eșantioane de țesut cerebral post-mortem provenind de la 11 copii autiști cu vârste de la 2 la 15 ani în momentul decesului. Cercetătorii le-au comparat cu probe prelevate de la grupul țintă alcătuit din 11 copii care nu erau autiști.
Oamenii de știință au analizat o serie de 25 de gene care servesc ca biomarkeri pentru anumite tipuri de celule cerebrale ce formează cele șase straturi diferite ale cortexului.
Ei au constatat că acei biomarkeri erau absenți la 91% din creierele copiilor autiști și doar la 9% din grupul țintă.
Indiciile privind dezorganizarea celulelor cerebrale apar sub forma unor pete cu lungimi de 5-7 milimetri în diverse zone în straturi diferite ale lobului frontal și temporal, a precizat profesorul Courchesne.
Aceste regiuni cerebrale reprezintă sediul funcțiilor sociale, al emoțiilor, al comunicării și al limbajului – care cunosc anumite disfuncții în cazul persoanelor autiste.
Potrivit aceluiași neurolog, descoperirea "are potențialul de a identifica nu numai momentul și locul în care acele anomalii se dezvoltă, ci și cauza lor, deschizând astfel drumul către o detectare precoce a autismului".
În plus, faptul că aceste anomalii sunt distanțate între ele și nu afectează ansamblul straturilor cortextului ar trebui să permită creierului să repare aceste conexiuni defectuoase folosind țesuturile corticale sănătoase.
Profesorul Courchesne consideră că mecanismul vinovat de această dezorganizare a structurilor corticale reprezintă o disfuncție a rețelelor de gene care controlează producția de celule cerebrale și formarea celor șase straturi ale cortexului.
El a reamintit faptul că a descoperit recent, într-un studiu publicat în urmă cu doi ani în Journal of the American Medical Association (JAMA), un număr exagerat de mare de neuroni în cortexul prefrontal al autiștilor, cu 67% mai mare în comparație cu numărul de neuroni al copiilor care nu sunt autiști.
Mediafax
