Durerea de cap este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate pe care medicii și alți profesioniști din domeniul sănătății le tratează în întreaga lume. Deși mulți oameni descriu toate durerile de cap moderate până la severe ca fiind „migrene”, există criterii specifice folosite pentru identificarea migrenei, tensiunii și a altor tipuri de cefalee mai puțin frecvente. În România, studiile arată că durerea de cap este cea mai frecventă formă de durere, afectând 83% dintre români.
În opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, atunci când simțim o presiune puternică sau o durere de cap, poate fi dificil să ne dăm seama dacă este o suferință obișnuită sau una severă. Diferențierea durerii de cap moderate de o migrenă și viceversa este însă foarte importantă, deoarece poate preveni intensificarea durerii cât și posibilitatea provocării altor complicații.
Cum este caracterizată durerea de cap?
Înainte de a afla diferenţele semnificative între durerea de cap şi migrenă, trebuie să definim ambele concepte. În primul rând, durerile de cap sunt cunoscute în termeni de specialitate ca “cefalee” şi sunt dureri neplăcute care pot provoca tensiune și presiune în zona capului.
“Durerea poate varia de la ușoară la severă și de obicei apare pe ambele părți ale capului. Unele zone specifice în care pot apărea dureri de cap sunt fruntea, tâmplele și zona cefei. Cel mai comun tip de cefalee este durerea de cap resimțită ca o tensiune. Declanșatoarele acestui tip de cefalee includ stresul, problemele musculare și anxietatea. De asemenea, acest tip de durere este cauzat, în cele mai multe cazuri, de stlului de viață și obiceiurilor nesănătoase. Cefaleea poate fi și un rezultat al altor boli, mai mult sau mai puțin severe, precum: răceală sau gripă, sinuzită, alergii, meningită, encefalită, probleme cu articulațiile, miopie (sau purtarea unor ochelari nepotriviți). Durerile de cap pot apărea și în urma sevrajului la anumite substanțe (cofeină, tutun, droguri), dar și ca urmare a consumului de medicamente”, declară Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
Care este diferenţa dintre migrenă şi o banală durere de cap?
De cealaltă parte, specialistul afirmă că durerea de cap banală poate fi un simptom al unei migrene atunci când aceasta depăşeşte 4 ore şi poate dura până la 72 de ore, se intensifică treptat (de la moderată la severă), are caracter pulsatil sau trepidant, este amplificată de un efort fizic minim, de rutină, se extinde de la zonele din jurul ochilor și din zona frontală spre regiunile temporo-parietale si occipitale si uneori poate cuprinde si zona umerilor, iar cel mai frecvent senzațiile dureroase încep dimineața, după trezire.
“Deși mulți oameni folosesc termenul „migrenă” pentru a descrie orice durere de cap severă, migrena este rezultatul unor modificări fiziologice specifice care apar în creier și duc la durerea caracteristică și simptomele asociate unei migrene. Migrena este o boală neurologică organică, care are loc atunci când un factor fiziologic determină vasodilatație la nivelul vaselor sanguine craniene, proces în urma căruia are loc eliberarea de serotonină. Migrenele se simt sub forma unor dureri de cap intense sau severe și au simptome în plus față de durerea de cap obișnuită. Simptomele asociate cu migrenele includ: greaţă, durere în spatele unui ochi sau ureche, durere în zona tâmplelor, posibilitatea de a vedea pete sau lumini intermitente, sensibilitate la lumină și / sau sunete, pierderea temporară a vederii, vărsături etc.”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.
Mai mult decât atât, exiştă factori care fac diferenţa între cefalee şi migrenă, astfel:
1. Intensitatea. În timp ce ambele prezintă o durere supărătoare, intensitatea unei migrene este mult mai mare decât cea a unei dureri de cap obișnuite. Durerea se simte ca și cum ar veni din interiorul craniului și este adesea însoțită de apăsare în tâmple sau durere în spatele ochilor.
2. Durata. Tensiunea și durerile de cap obișnuite se rezolvă de obicei în câteva ore. Migrena pot dura de la 4 la 72 de ore și chiar mai mult în cazurile severe.
3. Simptome. Migrenele vin cu o varietate de simptome în plus față de cefalee care pot include unele sau toate din următoarele: fotosensibilitate (lumina este insuportabilă și intensifică durerea), sensibilitatea la mediu (la fel ca în cazul luminii, sunetele și mirosurile din mediul înconjurător pot intensifica durerea), amețeli (o migrenă poate provova tensiuni puternice, atât din punct de vedere mental cât și fizic), greață (datorită amețelii sau fotosensibilității, greața și vărsăturile adesea însoțesc migrena), oboseală extremă (migrena poate îngreuna somnul, iar lipsa somnului poate intensifica simptomele migrenei), locație (migrena se simte, de obicei, doar pe o parte a capului).
4. Fazele unei migrene. Cei care suferă de migrenă vor observa, de asemenea, că spre deosebire de o durere de cap normală, simptomele unei migrene urmează anumite faze. Faza 1: Faza prodromală servește ca avertisment că durerea este iminentă. Pacienții care suferă de migrene pot prezenta schimbări de dispoziție, letargie și o nevoie crescută de a merge la baie. Faza 2: Aura nu este prezentă pentru toți cei care suferă de migrenă. O aură poate include diferite senzații neobișnuite, lumini strălucitoare în jurul unor figuri și forme sau linii ondulate. Acesta este un eveniment neurologic care poate apărea cu 20 până la 60 de minute înainte de durere. Faza 3: Faza de atac este atunci când durerea atinge apogeul. Faza 4: Faza finală este faza postdromă când durerea a încetinit. Suferinzii pot fi epuizați, dar se pot simți, de asemenea, ușurați.
5. Cauze. Durerile ușoare de cap, în general, pot avea cauze ușor de urmărit. Tensiunea la nivelul capului poate fi cauzată de stres suplimentar sau de lipsa de somn. Durerile de cap pot fi și un rezultat al deshidratării. În cazul migrenei însă pot interveni și alți factori, precum: sex și schimbări hormonale, alergii, istoria familiei și genetică, leziuni ale nervilor, cauze de mediu.
Exercițiu pentru controlul durerii de cap
1. Identifică locul exact unde este durerea. Exact locul, la milimetru.
2. Ce culoare are?
3. Ce formă și dimensiune?
4. Cum se mișcă sau în ce sens?
Începe apoi să modifici fiecare dintre aceste elemente și astfel modifici senzația, pas cu pas. Începi cu culoarea, apoi forma și dimensiunea, apoi sensul și viteza de mișcare.
