De la mărimea porțiilor până la mirosul din restaurant, lanțurile fast-food folosesc o serie de trucuri pentru a se asigura că cei care le trec pragul vor consuma cât mai mult posibil. Un studiu recent arată că epidemia obezității ar putea să fie o problemă mult mai serioasă decât se prevedea în trecut, din cauza faptului că oamenii de știință nu luau în calcul greutatea pe care o acumulăm odată cu vârsta, anunță dailymail.co.uk. În 2008, peste 1,5 miliarde de oameni erau clasificați ca fiind supraponderali, iar în jur de 500 de milioane erau obezi. În Europa, rata obezității variază între 8% din populație în România și 23% în Regatul Unit, în timp ce în Statele Unite ale Americii, în jur de 60% dintre persoane sunt supraponderale sau obeze, bolile asociate cu aceste probleme de greutate cauzând în jur de 300.000 de decese anual.
Oamenii de știință consideră că epidemia obezității la nivel global este cauzată, în primul rând, de alimentație și, în ciuda tututor avertismentelor din partea specialiștilor, oamenii sunt convinși de trucurile restaurantelor de tip fast-food să le consume produsele.
Dieta vizuală
Un studiu realizat de Brian Wansink, de la Universitatea Illinois, a analizat legăturile dintre felul în care produsele sunt prezentate și cantitatea pe care clienții o mănâncă. "Pe lângă foame, oamenii decid să mănânce pentru că văd mâncarea, pentru aspectul social al mâncatului (ca să fie cu alte persoane), sau pur și simplu pentru că nu au altceva de făcut", spune Wansik. Restaurantele încearcă să profite de acest lucru și să atragă clienții prin poziționare și prin felul în care sunt amenajate.
În primul rând, fast-food-urile sunt amplasate în zone aglomerate sau în centre comerciale, pentru ca oamenii să mănânce atunci când se duc undeva sau când fac cumpărături, chiar dacă nu le e foame. În al doilea rând, restaurantele folosesc imagini cu produsele lor, pentru a-i face pe potențialii clienți să creadă că le e foame. Pentru a profita de componenta socială a mâncatului, fast-food-urile au amplasat mese și scaune, astfel că oamenii se pot întâlni, pot discuta, având astfel tendința să rămână mai mult și să consume și alte produse.
Sunete și mirosuri
Mirosul din restaurant poate să influențeze cantitatea de mâncare consumată, prin îmbunătățirea gustului. Fast-food-urile profită de acest lucru prin folosirea unor arome artificiale, dar și prin faptul că obligă clienții să stea la coadă, în loc să fie serviți la masă. Astfel, persoanele din față vor trece cu produsele achiziționate pe lângă ceilalți, care vor vedea și vor mirosi mâncarea, fiind predispuși să comande mai mult.
Și muzica are un efect important asupra cantității pe care o mâncăm. Studiile arată că melodiile lente, în surdină, încurajează clienții să petreacă mai mult timp într-un anumit loc, astfel că aceștia au tendința să comande mai multe produse. Acesta este motivul pentru care restaurantele de tip fast-food folosesc în general muzică pop, în surdină, și nu melodii dance sau techno.
Comoditatea
Oamenii preferă comoditatea și apreciază restaurantele fast-food pentru ușurința și rapiditatea cu care poți comanda și mânca. Pentru a profita de acest lucru, fast-food-urile au deschis ghișee drive-through, unde mâncarea poate fi comandată fără ca cel care cumpără să părăsească măcar mașina. Din același motiv au fost introduse și meniurile, clienții având posibilitatea să cumpere un fel principal, o băutură și un desert, rapid, comandând un singur lucru. Aceste tactici nu au rolul de a ajuta consumatorii, ci de a-i face să consume mai mult. Studiile arată că una dintre principalele influențe asupra consumului de mâncare este exercitată de ușurința accesului. Aceasta se referă la efortul necesar pentru a obține mâncare și cât de ușor se poate mânca. Fast-food-urile sunt poziționate perfect din acest punct de vedere, servind mâncarea foarte rapid și într-un fel în care e ușor de consumat, învelită în hârtie, fără a necesita farfurii sau tacâmuri.
Modificarea percepției asupra mărimii porțiilor
Meniurile sunt o altă tactică pusă la punct pentru a face clienții să consume mai mult. În timp ce aceștia cred că economisesc bani, cumpără de fapt produse de care nu au nevoie și pe care nu le-ar fi achiziționat dacă nu erau incluse în prețul altora. Studiile arată că, dacă primesc mai multe produse la un preț similar, oamenii au tendința să le mănânce, chiar dacă nu aveau de gând, inițial. Spre exemplu, dacă primesc și cartofi prăjiți alături de un hamburger, cei mai mulți vor mânca ambele produse, deși s-ar fi săturat cu unul dintre ele.
Felul în care porțiile sunt servite încurajează de asemenea consumul în exces. O găletușă de bucățele de pui, spre exemplu, va fi consumată în întregime, fiind considerată o singură porție. Dar dacă aceeași cantitate de mâncare este împărțită în trei găletușe, spre exemplu, clienții sunt mult mai puțin predispuși să o consume pe toată. "Studiile arată că oamenii mănâncă mai puțin dacă primesc mai multe porții mici, decât dacă primesc o singură porție mare. Acest fapt se poate datora punctelor de oprire, la trecerea de la o porție la alta, când cei implicați trebuie să decidă dacă vor să continue sau nu", afirmă Wansink.
Consumul în exces, noua normă
Restaurantele de tip fast-food își vând produsele într-o varietate de mărimi, dar sugerează clienților să aleagă varianta cea mai mare. Așa cum am amintit mai sus, un client care cumpără o porție mare va avea tendința să o consume, chiar dacă nu îi mai e foame. Astfel, fast-food-urile au făcut ca porțiile mari, "extra", să pară varianta obișnuită, normală, porțiile mici fiind pentru situații excepționale.
"Pentru cei mai mulți dintre indivizi este greu să determine cât de mult ar trebui să mănânce și să bea, o monitorizare continuă și atentă a lucrurilor pe care le consumăm fiind percepută ca o corvoadă. Astfel, oamenii se bazează pe porții standard, pe norme, iar fast-food-urile au ridicat ștacheta foarte mult", spune Wansink.
Mediafax
