Preţ de miliarde de ani, codurile ADN ale vieţii de pe Terra au fost scrise cu doar patru „litere”genetice: A, T, G şi C. Acum, cercetătorii americani au anunţat că au reuşit să adauge alte două litere. Într-o lucrare publicată în jurnalul Nature, bio-inginerii de la Scripps Research Institute au anunţat că au introdus cu succes două molecule sintetice în genomul unei bacterii Escherichia coli, care a supravieţuit şi a reprodus noul material genetic.
Pe lângă nucleotidele naturale adenină, timină, guanină şi citozină, ce formează structura de tip elice-dublă a ADN-ului, bacteria conţinea alţi doi parteneri ce formau o bază azotată, ce au fost denumiţi de către cercetători d5SICS şi dNaM, conform descopera.ro. De mai bine de un deceniu, oamenii de ştiinţă experimentează cu aceste baze azotate ne-naturale, afirmând că acestea ar putea fi cheia pentru descoperirea unor noi antibiotice, a unor viitoare medicamente împotriva cancerului, a unor vaccinuri îmbunătăţite, a unor nanomateriale şi a altor inovaţii. Până acum, însă, aceste experimente aveau loc doar în eprubete. „Aceste baze azotate ne-naturale funcţionau de minune in vitro, dar marea provocare a fost să le facem să funcţioneze în mediul mult mai complex al unei celule vii”, a explicat Denis Malyshev, coordonatorul acestui studiu. Noul material genetic nu pare să fie toxic pentru bacterie, iar acesta rămâne în genomul organismului exclusiv în condiţii de laborator. Într-un mediu natural, moleculele se degradează şi dispar într-o zi sau două. Odată dispărute, bacteria revine la bazele azotate naturale. Experţii afirmă că introducerea acestor materiale sintetice în genomul E. coli este o piatră de hotar. „Cu siguranţă, este o reuşită semnificativă”, a comentat Ross Thyer, un specialist în biologie sintetică de la Universitatea Texas, ce nu a luat parte în această cercetare. „Ce mă entuziasmează cel mai tare este modul în care această reuşită ne va ajuta să găsim răspunsuri la câteva întrebări evoluţionare importante, cum ar fi: de ce a ales viaţa acest set de baze azotate?”, a mai spus Thyer.
Reuşita ar putea duce la crearea unor organisme care pot produce medicamente sau produse industriale ce nu pot fi create de celule ce conţin doar ADN natural. Cercetătorii din spatele acestei reuşite au format deja o companie prin care doresc să folosească acestă tehnică pentru a crea noi antibiotice, vaccinuri şi alte produse.
