În viitorul apropiat instanțele de judecată se vor putea pronunța asupra vinovăției sau nevinovăției unui suspect în urma examinării unor imagini scanate ale creierului acestuia, conform unui material publicat de LiveScience.com.
Tehnologiile de imagistică cerebrală au evoluat rapid până la punctul de la care este posibil să fie identificat, spre exemplu, ce obiect a fost furat de o anumită persoană, pornind de la examinarea activității neuronale a respectivei persoane. Însă cât de sigure sunt aceste informații și pot ele oare să fie folosite pentru a condamna un suspect într-un proces penal? O comisie de experți a abordat acest subiect la sfârșitul săptămânii trecute, cu ocazia World Science Festival.
Discuțiile acestei comisii s-au axat pe subiectul documentarului intitulat "Brains on Trial with Alan Alda", documentar ce va fi difuzat în luna septembrie și este prezentat chiar de actorul Alan Alda ("M*A*S*H*").
Rezonanța magnetică funcțională (fMRI) este una dintre aceste tehnologii care promit că vor putea stabili vinovăția sau nevinovăția unei persoane. Această tehnologie urmărește schimbările în fluxul sanguin care indică pățile active din creier.
Într-un clip extras din documentar, Alda participă la un experiment fMRI. Actorului i se spune să "fure" un obiect – un inel sau un ceas – dintr-un sertar, fără să le spună cercetătorilor ce a ales. Apoi Alan Alda este supus unei scanări fMRI unde i se cere să mintă cu privire la obiectul furat. De aici oamenii de știință își pot da seama care este obiectul cu adevărat furat de actor, pentru că în momentul în care a mințit activitatea cerebrală din anumite părți ale creierului s-a modificat, fapt care l-a trădat.
Astfel, folosind astfel de tehnologii imagistice, oamenii de știință pot detecta atunci când o persoană minte cu o acuratețe plasată, în prezent, între 70% și 80%, conform lui Anthony Wagner, membru al comisiei, psiholog și neurolog la Universitatea Stanford.
În alte studii, a fost suficient ca subiectul supus examinării imagistice să privească o singură dată o anumită imagine (spre exemplu scena unei crime), iar dacă imaginea este una familiară i se va activa o anumită regiune cerebrală, conform lui Wagner. O problemă în utilizarea tehnicilor fMRI ca probe în justiție este că sistemul nervos central poate prezenta caracteristici similare și dacă suspectul doar își imaginează că ar fi comis respectiva infracțiune.
Scanarea creierului unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni ridică și problema de ordin moral cu privire la dreptul respectivei persoane la intimitate. "Ce tipuri de drepturi constituționale sau de altă natură poate avea o persoană, astfel încât să împiedice poliția să-i scaneze creierul?", se întreabă Nita Farahany, profesor de drept la Duke University din Durham. "Nu există nimic de acest fel care să ne poată proteja în cazul în care suntem suspecți într-un caz de crimă, spre exemplu", a mai adăugat el. În pofida nivelului deocamdată destul de scăzut de acuratețe, de maxim 80%, acest sistem s-ar putea dovedi mai bun în anumite cazuri, în condițiile în care este de notorietate faptul că depozițiile martorilor pot fi extrem de subiective și voit sau involuntar eronate.
Progresul neurologiei poate oferi și o fereastră spre creierul criminalilor și al celor din grupurile de risc pentru comiterea de infracțiuni. Sistemul american de justiție, și nu numai acest sistem, consideră persoanele de peste 18 ani drept majore și complet răspunzătoare pentru faptele lor. Studiile indică însă faptul că în mod normal creierul unei persoane continuă să se dezvolte și dincolo de vârsta de 20 de ani, iar părțile implicate în controlul impulsurilor nu se maturizează până în jurul vârstei de 25 de ani.
În plus, psihopații prezintă caracteristici diferite ale creierului prin comparație cu persoanele psihonormale. Sistemul limbic, centrul emoțional al creierului, este mai puțin dens la persoanele care sunt diagnosticate cu diferite psihopatologii.
Între timp, neurologia ca știință continuă să facă progrese în domeniul criminalistic, pentru a identifica resorturile care îi transformă pe oameni în criminali. Felul în care societatea va alege să folosească aceste cunoștințe rămâne de văzut.
Geo Ioanid
