Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat miercuri, într-un interviu exclusiv pentru Associated Press, că cenușa găsită în soba mamei unuia dintre inculpații în cazul furtului a șapte tablouri de mai multe milioane de dolari dintr-un muzeu olandez – printre care un Matisse, un Picasso și un Monet – conține urme de vopsea, pânză și cuie.
Descoperirea reprezintă dovada că femeia, Olga Dogaru, s-ar putea să fi spus adevărul atunci când a susținut că a ars tablourile, care au fost luate anul trecut dintr-un muzeu olandez într-un furt îndrăzneț în zorii zilei, notează AP.
Ernest Oberlander-Târnoveanu a afirmat că specialiștii muzeului au descoperit „mici fragmente de grund, rămășițe de pânză, urme de vopsea“ și cuie de cupru și oțel, unele mai vechi de secolul al XX-lea.
„Am descoperit o serie de substanțe specifice picturilor și tablourilor“, a spus el, precizând că este vorba de plumb, zinc și azurit.
El a refuzat să afirme cu certitudine că cenușa provine de la cele șapte tablouri furate din galeria Kunsthal din Rotterdam, invocând faptul că nu se află în poziția de a putea face acest lucru, precizează AP. Ernest Oberlander-Târnoveanu a adăugat că reprezentanții justiției sunt cei care vor trage concluziile.
El a îndrăznit, totuși, să afirme că, în cazul în care rămășițele sunt de la tablouri, atunci este „o crimă împotriva umanității să distrugi opere de artă universale“. „Nu pot să cred că în 2013 întâlnim astfel de acte“, a spus directorul muzeului.
Ernest Oberlander-Târnoveanu a precizat că experți ai muzeului analizează din martie cenușa din soba Olgăi Dogaru și că rezultatele vor fi înaintate procurorilor săptămâna viitoare.
Cele șapte tablouri au fost sustrase în luna octombrie a anului trecut în cel mai mare furt de opere de artă din Olanda din ultimii peste zece ani. Hoții au pătruns printr-o ieșire de urgență din spatele galeriei, au luat tablourile de pe perete și au fugit, totul în numai două minute.
Operele de artă furate au o valoare estimată la zeci de milioane de dolari dacă ar fi vândute la o licitație. Hoții au luat «Harlequin Head» (1971) de Pablo Picasso; «Waterloo Bridge, London» și «Charing Cross Bridge, London» (din 1901) de Claude Monet; «Reading Girl in White and Yellow» (1919) de Henri Matisse; «Girl in Front of Open Window» (1898) de Paul Gauguin; «Self-Portrait» (circa 1890) de Meyer de Haan; «Woman with Eyes Closed» (2002) de Lucian Freud.
Trei suspecți români au fost arestați în ianuarie, însă tablourile nu au fost găsite, mai notează AP.
Procurorii români spun că Olga Dogaru – al cărei fiu este presupusul lider al rețelei care a comis furtul – susține că a îngropat operele de artă într-o casă abandonată și apoi într-un cimitir în satul Carcaliu. Ea a mai declarat că ulterior a dezgropat tablourile și le-a ars în februarie după ce poliția a început să percheziționeze satul în căutarea operelor de artă furate.
Procurorii nu au spus dacă declarațiile femeii sunt veridice, însă Pavel ?ê?£ușară, critic de artă român, a afirmat că povestea pare a fi adevărată.
„Olga Dogaru a descris cum a făcut focul, cum a pus lemne și cum a ars tablourile, ca și cum ar fi ars o pereche de papuci de casă. Ori e o scriitoare neafirmată, ori descrie exact ce a făcut“, a spus el.
Iar acum experții muzeului au descoperit exact ceea ce căutau experții judiciari – materiale precum pânză, lemn, capse și vopsea care indică faptul că este vorba de cenușa de la opere de artă.
Urmează comparații făcute de experți internaționali
Următorul pas ar fi compararea lor cu ceea ce se știe despre tablourile dispărute, care, date fiind calitatea și statutul lor, ar trebui să fie solid documentate în fotografii și rapoarte privind starea lor.
„Dacă sunt găsite similarități generale între operele de artă furate și (rămășițele) arse, atunci poate fi testată compoziția elementelor și, posibil, compoziția chimică a «operelor» arse pentru a se stabili dacă sunt compatibile cu operele furate“, a spus James Martin, din cadrul companiei Orion Analytical, care a predat analiza judiciară a tablourilor la o unitate specializată a Academiei FBI.
Experți de artă au spus că este posibil ca hoții de la Rotterdam să fi descoperit ceea ce mulți hoți de opere de artă au aflat înaintea lor – că tablouri ușor identificabile realizate de artiști celebri sunt extrem de greu de vândut la prețuri apropiate de valoarea lor într-o licitație.
„Infractorii care au succes în strădaniile lor obișnuite sunt deseori ruinați de o incursiune în furturile de obiecte de artă“, a spus Robert Korzinek, agent de asigurări pentru obiecte de artă la compania Hiscox. „Fură aceste opere de artă și apoi se confruntă cu problema că nu se pot folosi de ele“, a adăugat el.
Asta înseamnă că numeroase opere au o soartă infamă. Unele sunt pierdute pentru totdeauna. Altele apar după ce au stat îngropate sau ascunse în depozite ani de zile. «Țipătul» lui Edvard Munch, furat dintr-un muzeu din Oslo în 2004, a fost recuperat în 2006, fiind deteriorat și afectat de apă. Poliția nu a oferit niciodată detalii despre locurile unde s-a aflat tabloul în cei doi ani.
Chris Marinello de la Art Loss Register, specializat în găsirea operelor de artă furate, a declarat că, în cazul în care Olga Dogaru spune adevărul, „nu ar fi pentru prima dată când mame de hoți de obiecte de artă intervin pentru a-și salva fiii“.
Similitudini cu cazul Breitwieser
Un caz faimos este cel al prolificului infractor francez pe nume Stephane Breitwieser, care a furat peste 200 de opere de artă din muzee mici din Europa la sfârșitul anilor 1990.
Mama sa a recunoscut că a distrus zeci de opere de artă după ce poliția a început să-l investigheze pe fiul său. Femeia a tăiat tablourile, a aruncat rămășițele în containerul său de gunoi și a abandonat bijuteriile și alte antichități de valoare într-un canal.
Ea a fost arestată după ce unele dintre obiecte au ieșit la suprafață. Peste 100 de tablouri au fost recuperate din noroi și restaurate, însă mare parte din ce a furat Breitwieser s-a pierdut pentru totdeauna.
Mariette Maaskant, purtătoarea de cuvânt a Muzeului Kunsthal din Rotterdam, a spus că afirmațiile Olgăi Dogaru «evidențiază totala lipsă de sens a furtului».
„Dacă acest informații se vor dovedi adevărate, atunci și ultima noastră speranță că am putea recupera operele de artă ar dispărea definitiv. Ar fi o pierdere care ar afecta orice iubitor de artă“, a spus ea.
Poate că singurul aspect pozitiv ar fi ca Olga Dogaru să nu fi reușit să distrugă «probele». „Aproape orice lasă urme în zilele noastre“, a spus Chris Marinello, încheie Associated Press.
Mihaela Dobrescu
