Putem să iubim o persoană fără să o vedem? Sau cel puțin începe să se hrănească un sentiment de iubire? Aproape una din patru persoane a fost deja înregistrat pe un site de matrimoniale și 40% din oameni ar fi dispuși să o facă în cazul în care ar rămâne singuri.
Realitatea este cu totul alta. Nu se aplică aceleași reguli ca dragostea pe care o întâlnești la o petrecere, la muncă, birou sau mai pe scurt în viața reală, trecerea la realitatea poate fi foarte dezamăgitoare.
Nu este dragoste un simplu schimb de e-mailuri, prin care ni se ridică dorința de iubire, dragoste la colțul ecranului, care încet-încet se va percepe ca o intensitate erotică, cuvintele au rol de acționa în calitate de mângâieri reciproce. Toți mizează pe o singură regulă. În spatele ecranului nimeni nu mă poate ști. Tastatura îmi devine dintr-odată cel mai puternic afrodisiac. Legată evident și de un motor de căutare imediat devenim cu toții pictori, poeți, arhitecți sau orice meserie care îmi poate „coafa“ mai frumos prezentarea generală. Devin Zeus, devin Cupidon devin cine vreau eu. Poza de profil mi se transformă în avatar, ne îndrăgostim de avatarul unei persoane doar pentru că arată „cool“. Poți spune multe despre o persoană doar citindu-i profilul de pe Web. Dar cât este adevăr și cât este minciună. Frica de singurătate, lipsa de comunicare atât la muncă cât și acasă ne îngroapă efectiv în tărâmul fără margini numit Internet. ?ê?£i ne îngropăm pe zi ce trece din ce în ce mai mult.
Vedem că de fapt viața noastră e o paragină, preferăm sa stăm pe net, să ne mințim singuri. Descoperim tot mai multe site-uri, ne facem tot mai multe conturi, participăm activ pe tot mai multe forumuri, ne bucurăm ca un copil mic când cineva împarte aceleași idei cu noi. Devine deja drog vital, nu mai trăim fără internet, și de acum înainte viața ne este ghidată de acțiunile noastre viitoare pe internet. E un mod liber de exprimare, ne mirăm și noi că ne destăinuim cele mai intime gânduri unor persoane pe care le cunoaștem doar virtual. Totuși, în relațiile de acest tip există o constantă. Nimeni nu recunoaște că s-au cunoscut pe internet. Preferă să mintă sau să ocolească subiectul. Multe site-uri de socializare, în timp, și-au schimbat statutul, și asta a intervenit fără vreo implicare din partea conducerii. Mai degrabă fiind site-uri permisive au lăsat o anumită doză de libertate utilizatorilor, libertate care de mulți a fost înțeleasă în mod diferit. Astfel că pozele cu tentă sexy-porno le-au înlocuit pe cele normale, și vizitatorii lor deja le cataloghează mai degrabă ca site-uri unde plătești pentru sex sau ești în căutare doar de sex. Nu e o regulă general valabilă pentru fiecare. Un amic s-a căsătorit după ce conversat timp de 6 luni pe un site de socializare și după doar 5 întâlniri live a cerut-o de soție.
Negarea unei astfel de relații Web începe chiar cu începutul ei. Mulți spun că nu sunt adeptul acestui tip de abordare „nu mă interesează site-uri de genul ăsta și m-am înscris pe forum, la sfatul unui prieten“. ?ê?£i continuarea… „din plictiseală am răsfoit prin profilele existente. Mi s-a părut comică descrierea. Un pic mai târziu, ea mi-a trimis o fotografie. Am descoperit o mulțime de lucruri pe care le avem în comun. După aceste „schimburi virtuale“ au schimbat numerele de telefon. Abia după 6 luni s-au văzut la o pizzerie în centru și dupa încă 2 săptămâni a cerut-o de soție.
Cum se prezintă depresia în cazul eșecurilor sentimentale pe internet?
În primii pași mai toți șterg din lista personală „iubita sau iubitul“ care i-a cauzat durerea respectivă. Toți consideră ca simpla apariție online a respectivei persoane poate fi mai degrabă o provocare. Ceva de genul uite că pot să trăiesc și fără să vorbesc cu tine. Intervine gelozia. Unul blochează accesul altuia la pozele și datele personale. Totuși lasă o portiță prin care arată că de fapt e online dar nu pentru el. Se merge chiar mai departe printr-un război al mesajelor postate, din ce în ce mai provocatoare.
Cel lezat, într-un final, va ceda și va șterge persoana din lista respectivă. Diferența dintre o despărțire Web și una reală este foarte mare. Dacă în viața reală simplul fapt că te desparți nu îți afectează foarte mult grupul de prieteni, în cazul despărțirilor Web cel lezat va căuta alte grupuri de interes. Își va șterge toate conturile care aveau legătură cu „fosta sau fostul“ și își va crea alte grupuri țintă. În cazul de față depresia se vindecă mult mai repede decât în cazul real. Alte site-uri putând „hrăni“ foamea de cunoaștere a individului, și ca new entry sau prospătură pe site având șanse chiar mari ca în scurt timp să-și aline rănile datorită noilor cunoștințe. Ce este comun cu toate aceste lumi virtuale online este faptul că ele sunt pline cu oameni reali, care interacționează unii cu alții.
Nu ești pe Web, nu exiști
Avantajul mare al datingului online, este că vă oferă posibilitatea de a alege și de a „testa“ un număr mare de pretendenți, spre deosebire de lumea reală.
Cu toate acestea, ești mult mai liber într-o lume virtuală, pentru că ești protejat într-o anumită măsură de scutul anonimatului. În plus, deoarece există atât de mulți oameni ai mai multe șanse de a găsi pe cineva care împărtășește interesele tale decât persoanele pe care le cunoști în lumea reală.
Totuși, acest anonimat poate deveni, de asemenea, o slăbiciune. Unii oameni folosesc această funcție pentru a se prezenta într-un mod care va genera milă sau simpatie de la alții și apoi utiliza aceste sentimente pentru a obține un câștig financiar sau, uneori, doar emoțional.
?ê?£i ca ultimă categorie aici ar mai exista „fomiștii de relații“. Sunt caracterizați prin nevoia continuă de comunicare pe net. Zilnic își „întregesc“ lista personală cu noi prieteni, care pentru ei reprezintă noi cuceriri. În accepțiunea lor lista personală de prieteni, mai degrabă numărul lor este motiv de mândrie, de fală. Au de câștigat respectul celor din jur când văd cât de populari sunt. Sunt nelipsiți de pe net și fac orice ca să iasă în evidență. Publică poze, citate, bancuri haioase ale altor persoane, pe care și le asumă în mod personal.
În realitate sunt persoane lipsite de viață socială, taciturne, rautăcioase, incapabile să interacționeze în viața de zi cu zi. Se cred superiori, și din cauza asta s-au depărtat de toți. Trăiesc în viața normală ca în viața virtuală, într-o continuă minciună și tocmai d’asta se lovesc de adevărul crud al realității Pentru ei, sfârșitul lumii s-ar traduce prin lipsa internetului.
Faptul că în viața de zi cu zi nu au reușit nimic notabil și nici nu vor reuși prea curând, îi aruncă din nou în brațele internetului, unde își pot juca rolul de victime ale societății reale dar în același timp își hrănesc orgoliul rănit și primesc alinările celor din grup.
Parmac Lucian