Exercițiile destinate antrenării abilităților cognitive ale creierului au efect și la zece ani după practicarea acestora, au descoperit cercetătorii americani. O cercetare condusă de Guvernul Statelor Unite a descoperit că persoanele cu vârsta de peste 74 de ani erau capabile să obțină performanțe mai bune de raționament și procesare a informațiilor după practicarea unor exerciții simple, ale căror efecte au fost observate și la zece ani după aceea, informează dailymail.co.uk.
Cei 3.000 de participanți din Baltimore au efectuat între 10 și 12 ședințe de antrenament, cu o durată de la 60 până la 75 de minute. Publicat în Journal of the American Geriatrics Society, acest studiu asupra exersării cognitive, cel mai amplu de până acum, oferă speranța că există metode de păstrare a capacităților cognitive, având în vedere că 76 de milioane de americani din generația "baby boom" încep să înainteze în vârstă.
Cu toate acestea, exercițiile nu au ca scop să împiedice formele de demență cauzate de boli asociate, cum ar fi maladia Alzheimer, ci doar să stimuleze abilitățile cognitive, care slăbesc odată cu înaintarea în vârstă.
Cercetătorii au constatat că, după cinci teste, persoanele care au beneficiat de exersarea creierului au avut performanțe cognitive mai bune decât cei care nu au realizat exercițiile respective în planul memorării, raționamentului și procesării informațiilor.
Deși capacitatea de memorare crescută, observată după cinci ani, începea să slăbească în următorii cinci ani, capacitățile de raționament și procesare a informațiilor s-au păstrat și la zece ani după începerea exercițiilor.
"Ceea ce am descoperit este uluitor", a afirmat geriatrul George Rebok, profesor la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, coordonatorul studiului. "La zece ani după începerea exercițiilor, există dovezi că efectele sunt durabile în ceea ce privește raționamentul și antrenarea vitezei", a adăugat George Rebok.
Participanții la toate cele trei grupe de antrenament au declarat, de asemenea, că se descurcă mai ușor cu activitățile zilnice, cum ar fi luarea medicamentelor, gătitul și administrarea finanțelor decât participanții care nu efectuaseră exercițiile cognitive.
Programele, dezvoltate de cercetători, s-au concentrat în cea mai mare parte pe strategiile de învățare, destinate îmbunătățirii performanței cognitive.
De exemplu, exercițiile de memorie îi învățau pe subiecți cum să își amintească liste de cuvinte, secvențe și idei principale, în timp ce exercițiile de raționament se concentrau pe recunoașterea unor modele numerice.
În cadrul exercițiilor de antrenare a vitezei, subiecții au fost rugați să se concentreze asupra unui obiect principal de pe monitorul calculatorului și să recunoască și să identifice rapid obiectele de la marginea monitorului.
Mediafax
