Forme de viață artificială vor fi create începând din acest an, potrivit lui Craig Venter, unul dintre cei mai cunoscuți și controversați cercetători în domeniul biotehnologiei, informează dailymail.co.uk.
Profesorul Craig Venter a anunțat că dezvoltarea unor forme de viață artificială va fi posibilă în câteva luni, pentru că oamenii de știință au depășit recent unul dintre obstacolele care-i împiedicau să creeze organisme sintetice. Prima formă de viață artificială creată va fi o simplă bacterie. După testarea tehnologiei, vor fi create bacterii complexe, pentru scopuri specifice, cum ar fi transformarea cărbunilor în gaze sau alge care pot absorbi dioxidul de carbon.
În luna ianuarie, cercetătorii americani de la Institutul Venter au fabricat primul genom sintetic al unei bacterii, o etapă crucială pentru crearea primului organism viu artificial, o realizare ale cărei aplicații potențiale sunt considerate importante de specialiști.
Următorul pas va fi transferarea ADN-ului artificial într-o celulă-gazdă a unui organism, pentru a crea o nouă specie.
Experimentele făcute în anii trecuți de cercetători au eșuat pentru că, după transferul ADN-ului, celulele nu supraviețuiau. Recent, experții au testat un nou procedeu, prin care molecule speciale sunt adăugate celulei în care s-a transferat ADN-ul, pentru a o proteja de virusuri.
Luna trecută, compania Exxon Mobil Corp a semnat un contract în valoare de 600 milioane de dolari cu laboratorul profesorului Venter, pentru a produce combustibil din alge.
Cercetătorii speră că, în viitor, vor putea manipula organisme artificiale care să curețe reziduurile toxice sau care să încetinească fenomenul de încălzire globală. După ce Institutul Venter a făcut publică obținerea primului genom sintetic al unei bacterii, în ianuarie, biologul Helen Wallace, purtător de cuvânt al GeneWatch, Marea Britanie, a declarat: „această inginerie genetică deschide posibilitatea de a face modificări mult mai importante în codul vieții… și de a crea organisme ce pot avea consecințe pentru moment necunoscute asupra mediului“.
Fabricarea primului genom sintetic este „o faptă de vitejie tehnică“ potențial periculoasă pentru mediu, „în cazul în care organismele modificate de om ar fi utilizate în afara laboratorului“, a subliniat, la rândul lui, Jean-Claude Ameisen, președinte al comitetului de etică din cadrul Institutului Național pentru Sănătate și Cercetări Medicale (INSERM). Acesta a precizat că virusul poliomielitei și, mai recent, cel al gripei spaniole au fost deja reconstituite. Cel din urmă, care a provocat milioane de decese în timpul Primului Război Mondial, a fost descoperit în regiunile polare și resintetizat și „s-a dovedit a fi patogen, pentru că a ucis cobaii“.
„Acest lucru demonstrează că, din momentul în care fabricăm virusuri care au potențial periculos sau necunoscut, prima chestiune este de a le manipula în condiții de securitate, pentru a nu prezenta riscuri pentru utilizatori și pentru mediu“, a subliniat Ameisen.
