Fondată în 1998 în Silicon Valley, compania Google a ajuns să fie aproape de neocolit, indiferent de domeniu. Noul proiect al acesteia, Google Art Project, nu face nici el excepție de la această regulă. Lansată în februarie 2011, platforma care a digitalizat deja într-un muzeu virtual aproape 60.000 de opere de artă în parteneriat cu 400 de instituții, își propune să arhiveze arta lumii. Însă ambițiile sale fără limite au început să îngrijoreze.
În februarie 2011, știrea a făcut înconjurul lumii: google se lansa în cultură și iniția platforma Art Project. Partenerii, muzee mari ca MoMA (New York), Versailles, Tate Britain din Londra, Hermitage (Sankt-Pétersbourg), postau pe platformă aproape 1000 de tablouri celebre. Un an mai târziu, 150 de muzee deveneau parteneri ai Art Project și utilizatorii puteau vedea pe internet 32.000 de opere de artă. Astăzi, Google declară muzeul său virtual conține 57.000 de opere, provenind de la 400 de instituții din lumea întreagă. Desigur, partea de inovație nu a întârziat să apară : peste 100 de opere sunt disponibile în gigapixeli, și pot fi admirate datorită tehnologiei Street View. Mai mult, platforma propune expoziții formate din colecții păstrate în arhivele muzeelor, rareori prezentate publicului.
Cifrele acestea demonstrează puterea uriașă a companiei Google. În primul an, platforma a avut 25 de milioane de vizitatori. De atunci, Google nu a mai făcut publică cifra lor, ceea ce, de asemenea, îngrijorează. De curând, compania a anunțat ultimul plan al Art Project: o platformă dedicată street art. Pentru a păstra în timp opere efemere, care aparțin artei străzii, Google a decis să imortalizeze cele mai reușite producții. Aproape 4000 de opere dispărute sunt astăzi disponibile prin vizite virtuale în 3D. Una dintre ele – La tour 13, de la Paris, care a avut un mare succes la finalul anului 2013. Dar cum au fost posibile toate astea? Laboratorul Google Art Project, care se află la Paris, are cam 30 de ingineri și deține instrumente de ultimă generație – ecrane gigantice interactive, aparatură de captare 3D, aparate foto ultraperformante, imprimante 3D, etc. Laurent Gaveau, directorul Laboratorului, spune echipa noastră are ca misiune construirea de instrumente pe care le propunem oamenilor de cultură pentru a face cunoscute operele lor. Totuși, la inaugurarea Laboratorului, în decembrie 2013, ministrul culturii, Aurélie Filippetti, a refuzat să participe la eveniment, invocând problema fiscalității, a drepturilor de autor, controlul utilizării reproducerilor operelor conservate în muzeu. Laurent Gaveau a explicat atunci că politica drepturilor asupra operelor este respectată și aprobată de muzee. „Dacă la început au existat numeroase rezerve în ce privește drepturile asupra operelor, acum acestea sunt mult mai rare și, chiar, asistăm la un curent de adeziune, foarte entuziast”, a subliniat directorul. Există niște limite, totuși, se întreabă presa franceză? Nimic nu pare să fie un obstacol pentru gigantul american.Puțini știu, dar multe idei inovatoare ale google au venit din partea echipei Google Art Projet. Mașinile Street View, de exemplu, au fost inventate în Laborator.
Cea mai mare reușită însă, spune Gaveau, „este faptul că am schimbat percepția artiștilor asupra tehnologiei. Când am început, acum cinci ani, multe muzee și instituții nu aveau nici măcar un site. Acum, apar numeroase start-up-uri care unesc arta cu tehnologia. Nu putem spune că Google art Project este cauza directă, însă cred că noi am reușit să arătăm că arta și tehnologia sunt compatibile”. Alain Seban, președintele Centrului Pompidou, este împotriva acestui proiect. „Nimic nu înlocuiește o piesă originală, spune el. Politica Centrului Pompidou este nu să arăți ceea ce toată lumea poate vedea venind aici, ci să arăți, pe Internet, ceea ce nu se poate vedea altfel, respectiv colecțiile aflate în arhivă. Avem cea mai mare colecție de artă contemporană din Europa, iar aceste opere se află sub legea drepturilor de autor, deci nu putem să le difuzăm pe Internet”.
