James Cameron va merge până la sfârșitul acestui an în Brazilia pentru a realiza un film 3D despre un trib local de indigeni care, potrivit cineastului, este amenințat de construcția barajului uriaș Belo Monte pe fluviul Xingu, în jungla amazoniană, relatează AFP.
Realizatorul peliculei „Avatar“, în care indigenii își apără cu prețul vieții planeta de o întreprindere minieră fără scrupule, s-a alăturat de mai multe luni opozanților construirii barajului Belo Monte, care ar urma să fie al treilea din lume, după Barajul „Celor Trei Guri“ din China și Barajul Itaipu, aflat la granița dintre Brazilia și Paraguay.
„Doresc să revin (în Brazilia – n.r.) pentru a mă întâlni cu anumiți lideri Kayapo-Xikrin de pe valea fluviului Xingu, care m-au invitat. Vreau să iau cu mine o cameră 3D pentru a filma viața lor, cultura lor, anumite lucruri care nu au fost niciodată filmate și cu atât mai puțin 3D“, a declarat regizorul canadian într-un interviu în cotidianul „Folha“ din Sao Paulo.
Cameron a mers deja de două ori în regiunea în care trăiește tribul Kayapo-Xikrin pentru a-i susține pe indigeni și pentru a filma unele imagini pentru realizarea unui „scurt documentar“ care va fi inclus în următoarea ediție a DVD-ului cu „Avatar“, ce va fi lansată de Crăciun.
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a semnat la sfârșitul lunii august contractul de atribuire a lucrărilor de construcție a barajului Belo Monte, fără a aștepta ca Institutul Mediului din Brazilia să autorizeze lucrările. Consorțiul de firme, în mare parte de stat, care a obținut acest contract a solicitat totuși o autorizație parțială pentru a putea demara lucrările cât mai curând posibil.
Cei care se opun acestui proiect – indigenii, Biserica, ecologiștii – consideră că proiectul nu este „viabil din punct de vedere economic“ și că va determina mutarea a 16.000 de persoane din cauza inundării unei zone de 500 de kilometri pe malurile râului Xingu.
Guvernul a dat însă asigurări că pământul indigenilor nu este amenințat și că a investit în reducerea impactului social și ecologic al construcției barajului.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane