Curtea de Apel din Paris a decis vineri că Simone Baulez, o femeie care face comerț cu obiecte vechi, este proprietara celor 37 de manuscrise ale filosofului român Emil Cioran descoperite în februarie 1998 în pivnița casei din Paris a scriitorului, informează lemonde.fr.
În urmă cu peste 10 ani, Henry Boué, fratele și moștenitorul lui Simone Boué, partenera de viață a scriitorului român, mort în septembrie 1997, a angajat-o pe Simone Baulez, care face comerț cu obiecte vechi, pentru a goli „complet de mobilier și alte obiecte care se găsesc în apartamentul pe care îl ocupa Simone Boué pe strada Odeon numărul 21“.
Prin acel apartament modest de două camere s-au perindat multe persoane înainte de sosirea lui Simone Baulez: notari, comisari de licitație, reprezentanți ai Centrului Național al Cărții/Centre National du Livre (CNL) și, mai ales, Yves Peyré, pe atunci directorul bibliotecii Jacques-Doucet din Paris. Înainte de a muri, Simone Boué a anunțat printr-o scrisoare că va dona manuscrisele celebrului ei partener de viață Cancelariei Universității din Paris, care, la rândul ei, urma să le încredințeze acestei biblioteci renumite pentru bogăția arhivelor sale.
Comoara din pivniță
Apartamentul din strada Odeon în care a locuit cuplul Cioran-Boué a fost examinat minuțios timp de trei zile, în prezența lui Yves Peyré, directorul bibliotecii Doucet, fără să se fi găsit vreun manuscris. De curățenia apartamentului s-a ocupat ulterior Simone Baulez, care a găsit în pivnița clădirii circa 37 de caiete spiralate: cinci versiuni succesive ale „De l’inconvénient d’etre né“ (Despre neajunsul de a te fi născut), unul dintre cele mai cunoscute texte ale lui Cioran, caiete cu note pregătitoare pentru „Ecartelement“ (1979) și „Aveux et anathemes“ („Mărturisiri și anateme“, 1987), precum și 18 caiete inedite – ce purtau însemnarea „de distrus“ – conținând amintiri și reflecții ale lui Cioran, care constituie jurnalul inedit al scriitorului din perioada 1972-1980.
Simone Baulez a povestit cum a găsit documentele: „Am acționat la cererea evaluatorului și a fratelui doamnei Boué. Aveam sarcina să fac curat în apartament pentru ca el să poată fi vândut. În timpul acțiunilor de acest fel, arunc lucrurile fără valoare și vând ceea ce se poate vânzătorilor ambulanți. Obișnuiesc să păstrez hârtiile și să le triez atunci când am timp“.
Atunci când a fost angajată să curețe apartamentul, Simone Baulez nu a știut că femeia care locuise acolo era partenera unui scriitor celebru. Ea a păstrat un vas mic din faianță albastră cu inscripția „Simone et Cioran“. „Mi s-a părut amuzant să găsesc un obiect inscripționat cu prenumele meu“, își amintește femeia. Ulterior, Simone Baulez a aflat dintr-un dicționar cine este Cioran și a studiat cu mai multă atenție caietele. Ea a constatat că ele sunt o adevărată comoară. Simone Baulez a arătat, în cele din urmă, caietele unui evaluator, care i le-a dus lui Thierry Bodin, unul dintre cei mai buni experți francezi în manuscrise. Acesta a certificat imediat autenticitatea documentelor.
Astfel, în decembrie 2005, Simone Baulez a încercat să vândă textele prin intermediul casei de licitație Drouot, moment în care reprezentanții bibliotecii Doucet au aflat de existența lor și au deschis un proces în care cereau restituirea manuscriselor.
Roland Rappaport, avocatul lui Baulez, a subliniat în instanță că donația manuscriselor nu s-a realizat într-o manieră legală și că biblioteca Doucet nu figurează în actele găsite după moartea lui Simone Boué, spre deosebire de Centre National du Livre (CNL), organizație deținătoare a drepturilor de patrimoniu, și de Yannick Guillou, deținătorul drepturilor morale asupra operelor lui Cioran, din partea editurii Gallimard.
Ministerul Public a sprijinit Cancelaria Universității din Paris, cea care gestionează Biblioteca Jacques-Doucet, în ciuda faptului că procedurile de donație nu au fost efectuate legal. Reprezentanții Ministerului Public sunt de părere că manuscrisele lui Cioran „sunt proprietate publică și sunt inalienabile“. Justiția a decis însă, într-o primă decizie pronunțată pe 3 decembrie 2008, că proprietara de drept a caietelor, a căror valoare fusese estimată atunci la 120.000-150.000 de euro, este Simone Baulez. Decizia de atunci a fost confirmată prin decizia de vineri a Curții de Apel, a cărei hotărâre este executorie. Mai mult, în pronunțarea ei, Curtea de Apel a reamintit angajamentul Simonei Baulez de a vinde manuscrisele într-un singur lot. „Justiția recunoaște că ea nu doar că a salvat manuscrisele lui Cioran, ci a și recunoscut valoarea literară a acestora“, a precizat Claire Hocquet, avocata lui Simone Baulez. În ultimii cinci ani, celebrele manuscrise au fost depozitate în seifurile comisarilor de licitații. De la blocarea licitației Casei Drouot, valoarea lor a crescut până la o sumă ce depășește un milion de euro. În acest an, pe 8 aprilie, va fi celebrat centenarul nașterii scriitorului Emil Cioran.