Monogamia poate avea efecte evoluționiste benefice pentru bărbați, potrivit concluziilor formulate în două studii, apărute recent în revista Science și în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează Reuters.
De fiecare dată când un bărbat celebru își înșală nevasta și acest fapt este aflat de publicul larg, oamenii își amintesc de o teorie mai veche, potrivit căreia masculii (inclusiv cei din specia umană) sunt pur și simplu condiționați de procesul evolutiv pentru a adopta comportamente promiscue. Două studii recente, publicate luni, afirmă însă contrariul.
Rămânând alături de o singură femelă, afirmă cercetătorii, masculii din multe specii, în special cei din familia primatelor, își sporesc șansele de a avea mulți urmași care vor supraviețui suficient de mult pentru a se reproduce – un factor cheie avut în vedere de savanții care încearcă să afle dacă un anumit comportament poate să îl ajute pe mascul să supraviețuiască brutalului proces de selecție naturală.
De fapt, avantajele evoluționiste ale masculilor monogami sunt atât de evidente, încât două studii au ajuns la concluzii asemănătoare în privința beneficiilor acestora. Potrivit unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, posibilitatea de a asigura protecția urmașilor reprezintă beneficiul suprem al monogamiei.
Potrivit unui alt studiu, publicat în revista Science, eforturile depuse pentru menținerea fidelității partenerului de cuplu asigură cel mai mare avantaj evoluționist.
Ambele studii au vizat următorul corolar: întrucât masculii de mamifere pot avea mult mai mulți urmași în fiecare sezon de împerechere decât femelele, s-ar putea crede că împerecherea cu o singură femelă ar reprezenta o tehnică mai puțin adaptivă pentru mascul decât împerecherea cu cât mai multe femele.
Studiul publicat în PNAS, realizat pe 230 de specii de primate, a ajuns la concluzia potrivit căreia posibilitatea de a asigura protecția urmașilor reprezintă cel mai mare beneficiu pentru masculii monogami. Rămânând aproape de femela sa, masculul reduce considerabil riscul de infanticid. Deși studiul a fost realizat doar pe primate non-umane, concluziile sale par a se aplica și speciei umane, întrucât copiii care cresc fără un tată în familiile lor prezintă un risc mai mare de a muri în copilărie, potrivit unor statistici guvernamentale.
Studiul publicat în PNAS a fost coordonat de antropologul Christopher Opie de la University College din Londra.
Studiul apărut în revista Science a fost realizat de zoologii Dieter Lukas și Tim Clutton-Brock de la Universitatea Cambridge, care au examinat structura socială din 2.545 de specii de mamifere, dintre care 9% erau monogame. Monogamia a fost definită în acest caz ca un sistem în care masculul se împerechează cu o singură femelă „iar cei doi rămân de obicei împreună până când unul dintre ei moare“.
Autorii acestui studiu afirmă că infanticidul a jucat un rol foarte mic sau chiar inexistent în apariția monogamiei la mamifere precum maimuțele tamarin și marmoset, castori, lupi, șacali și suricate. În schimb, comportamentul monogam apare atunci când femele din aceste specii își întind dominația asupra unor teritorii vaste și nu au niciun fel de toleranță pentru alte femele care le încalcă „domeniul“.
Ambele studii au ajuns la concluzia că „îngrijirea paternă a puilor reprezintă o consecință, nu o cauză, a monogamiei“. Ajutându-și partenerele de viață să aibă grijă de urmașii lor, femelele devin mai sănătoase, au șansa de a aduce pe lume mai mulți urmași sănătoși, iar șansele de reproducere a masculilor sunt astfel considerabil sporite.
În ceea ce privește monogamia la specia umană, părerile celor două echipe sunt ușor diferite. În timp ce echipa de la Cambridge consideră că „oamenii nu sunt social monogami“, autorii studiului apărut în PNAS susțin că „oamenii sunt atât monogami cât și poligami, în funcție de circumstanțe istorice și sociale“.
„Oamenii sunt niște animale atât de neobișnuite, depinzând atât de excesiv de cultură, un factor care a schimbat atât de multe din regulile de bază ale evoluției“, a spus Clutton-Brock.
Mediafax
