Motorul cu propulsie ionică dezvoltat de NASA pentru viitoarele misiuni spațiale a stabilit un nou record de anduranță, funcționând timp de peste 5 ani, în perioada de testare , conform SPACE.com preluat de Agerpres.
NASA, în cadrul proiectului Evolutionary Xenon Thruster (NEXT), a reușit să încheie cu succes testul ce a durat peste 48.000 de ore – adică aproximativ cinci ani și jumătate – perioadă de timp mai mare decât a oricărui alt sistem de propulsie spațială ce a fost vreodată testat. Cu un necesar scăzut de combustibil și o eficiență ridicată, motoarele ionice au devenit principalele candidate pentru viitoarele misiuni în sistemul solar.
Motorul cu propulsie ionică NEXT a consumat în cei aproape 6 ani de funcționare doar 860 de kilograme de combustibil, prin comparație cu cei 10.000 de kilograme de combustibil ce ar trebui să fie arse de un motor convențional pentru a obține același impuls.
Motorul NEXT face parte din familia de motoare electrice cu propulsie solară (SEP). Principiul său de funcționare se bazează pe bombardarea cu electroni a xenonului, ionizând acest gaz. Apoi, combustibilul astfel ionizat este îndreptat spre partea din spate a motorului, generând un flux de jeturi de ioni cunoscut drept rază ionică.
Motoarele ionice au reușit să se impună în fața motoarelor de rachetă convențională în aproape același mod în care țestoasa din fabulă l-a întrecut în cursă pe rapidul iepure. Deși au nevoie de mai mult timp pentru a accelera, motoarele ionice pot să funcționeze timp mai îndelungat decât cele convenționale. Viteza particulelor ionizate direcționate din motorul NEXT ajunge până la 144.841 km/h, viteză considerată deocamdată ideală pentru misiunile pe distanțe mai mari din cadrul sistemului nostru solar.
"Motoarele din familia SEP folosesc electricitate, obținută prin panouri solare, pentru a alimenta un generator electric ce la rândul său propulsează nava", explică Michael Patterson de la Centrul de Cercetare Glenn al NASA. "Iar cum necesarul de combustibil pentru o misiune este foarte mult redus, se reduce astfel și greutatea totală a navetei", aceasta fiind mai ușor de lansat de la sol și putând transporta la bord mai multe echipamente științifice, conform lui Patterson. Motoarele ionice folosite pentru propulsia sondei Dawn, care a ajuns până la asteroidul Vesta iar în prezent se îndreaptă spre planetoidul Ceres, au permis echipei NASA să introducă la bordul sondei mai multe echipamente științifice decât dacă ar fi optat pentru un sistem clasic de propulsie.
Geo Ioanid
