O rețea uriașă de filamente care leagă galaxiile între ele a fost descoperită de astronomi, datorită efectului de strălucire al unui quasar imens. Conform modelului standard care explică formarea Universului, galaxiile nu sunt repartizate la întâmplare, ci sunt integrate într-o rețea de materie, o "pânză cosmică" formată din acumulări de galaxii foarte dense și din alte regiuni aproape vide.
Cu ajutorul unor simulări pe computer ale structurii Universului la scară mare, fizicienii au ajuns la concluzia că aceste acumulări de galaxii sunt legate între ele printr-un fel de "filamente galactice" formate din gaze difuze.
Însă, până de curând, oamenii de știință nu au reușit să vizualizeze aceste filamente, pentru a le reproduce ulterior cu ajutorul imaginilor de sinteză. Într-un studiu publicat duminică în revista Nature, cercetătorii au relatat că au detectat pentru prima oară unul dintre capetele acestei rețele intergalactice datorită luminii intense degajate de un quasar.
"Acest quasar (…) iluminează gazele difuze – la o scară fără precedent – și ne oferă prima imagine a gazelor dintre diferite galaxii. Este o vedere de ansamblu formidabilă asupra structurii generale a Universului", a declarat Xavier Prochaska, profesor de astrofizică la Universitatea nord-americană din Santa Cruz. Energia degajată de acest quasar îndepărtat, denumit UM287, este atât de mare încât face ca hidrogenul din aceste filamente să devină fluorescent, asemenea blițului puternic al unui aparat de fotografiat care poate lumina un nor alcătuit din vapori, invizibil în alte condiții. Datorită acestui "proiector" care luminează spațiul în profunzime, astronomii au putut detecta o nebuloasă de gaz uriașă, cu un diametru de aproximativ două milioane de ani-lumină.
"Am studiat alți quasari în același mod, fără să fi detectat acest gaz. Lumina quasarului este ca raza unei lanterne și, în acest caz, am avut șansa ca lanterna să fie îndreptată asupra nebuloasei și să surprindă strălucirea gazelor de la capătul unui filament galactic", a explicat Sebastiano Cantalupo, coordonatorul studiului.
Mediafax
