Un câmp de oglinzi în Deșertul Sahara – acesta este noul plan european prin care se va trece la o nouă eră în domeniul energiei – era energiei solare.
Proiectul de 400 miliarde de euro se bucură de tot mai multă susținere, chiar dacă unii critici consideră că este riscant să folosești tehnologii noi în țări din lumea a treia, arată Reuters. „Desertec“, așa cum a fost denumit cel mai ambițios proiect energetic din lume, își propune ca razele de soare captate de miile de oglinzi să fie folosite la pornirea turbinelor cu aburi, care să producă, la rândul lor, electricitate ce va fi transportată la mii de kilometri printr-o rețea ce va lega Europa, Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
Inițiatorii acestui proiect, un grup de companii în principal din Germania, susțin că, astfel, Europa va deține prima poziție în topul luptei împotriva încălzirii globale și va ajuta totodată atât economia europeană, cât și pe cea nord-africană să crească fără a depăși limitele emisiilor de gaze cu efect de seră.
Principalul argument pe care „părinții“ „Desertec“ îl aduc este că energia solară adunată în deșerturile lumii în doar șase ore ar ajunge pentru întreaga planetă timp de un an întreg.
„Deșertul Sahara îți oferă toate avantajele: este aproape de Europa, nu este populat și are soare din belșug. Ar fi nebunie curată să nu profiți de această oportunitate“, spune George Joffe, un expert de la Universitatea Cambrige din Magreb, care nu este afiliat proiectului.
Susținătorii proiectului arată că, atunci când va fi finalizat complet, „Desertec“ va produce 15% din energia necesară Europei, însă se așteaptă ca proiectul să înainteze cu pași mici, urmând să fie gata tocmai în 2050.
Însă riscurile prezentate de criticii „Desertec“ par să fie destul de mari. Printre acestea se numără politica Magrebului, furtunile de nisip și punerea în pericol a populației care trăiește în zonă, având în vedere că o imensă cantitate de apă va fi folosită pentru curățarea oglinzilor de praful deșertului.
Una dintre marile probleme pe care le poate întâmpina „Desertec“ este aceea că ar fi nevoie de o strictă coordonare între guverne pentru a fi un succes.
Însă statele Magrebului au eșuat timp de două decenii să-și integreze economiile și să stabilească legături politice strânse cu restul lumii. Totodată, granița dintre Maroc și Algeria este închisă și relațiile sunt tensionate din cauza dezacordurilor pe tema vestului Saharei.
Marocul spune că ar fi identificat deja zona în care oglinzile curbate ar putea fi instalate, care însă este la marginea deșertului, într-o arie populată, aceasta fiind singura modalitate de a putea asigura necesarul de apă pentru curățarea oglinzilor și răcirea turbinelor.
Algeria deține cea mai mare porțiune de deșert, iar compania privată Cevital s-a înscris pentru „Desertec“, însă cea de-a doua cea mai mare țară a Africii este izolată și se luptă să reformeze o economie pe tip sovietic după sângerosul război civil din anii ‘90.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane