Omul de Neanderthal gătea și mânca legume și fructe, la fel ca "verișorul" său, omul modern, potrivit unui studiu recent care infirmă teoria potrivit căreia neanderthalienii erau exclusiv carnivori. Potrivit unei teorii mai vechi, acest regim alimentar exclusiv carnivor ar fi fost cauza care a determinat dispariția omului de Neanderthal în urmă cu 30.000 de ani. Apărut în Europa și în Orientul Mijlociu în urmă cu circa 300.000 de ani, Omul de Neanderthal a coexistat aproximativ 10.000 de ani cu omul modern – Homo sapiens -, după care a dispărut, din cauze care fac și astăzi obiectul unor aprige dispute între cercetători.Potrivit unei teorii precedente, Homo sapiens a putut să supraviețuiască și să se adapteze mai bine unor surse alternative de hrană, învățând să consume legume și fructe, dar și pești și fructe de mare, în funcție de zona în care se afla. Însă acest studiu recent, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), îi prezintă pe "verișorii" dispăruți ai omului modern într-o lumină cu totul nouă.Studiul a avut la bază o analiză a unor resturi de hrană rămase în placa de tartru care acoperea dinții fosilizați ai unor neanderthalieni, descoperiți în situri arheologice din Irak și din Belgia.Cercetătorii, coordonați de Dolores Piperno de la Departamentul de antropologie al Muzeului de istorie naturală Smithsonian din Statele Unite ale Americii, au descoperit resturi de amidon provenind din plante sălbatice, legume, rădăcini și tuberculi în tartrul depus pe acei dinți fosilizați.Multe dintre aceste alimente au suferit modificări fizice care corespund proceselor de coacere și de fierbere – în special resturile de amidon -, acest detaliu făcându-i pe specialiștii americani să afirme că omul de Neanderthal stăpânea focul, cu mult înainte de apariția omului modern.Dinții fosilizați conțin și particule de curmale și de amidon provenind de la multe alte specii vegetale, pe care savanții încearcă să le identifice în viitorul apropiat.Obiectele din piatră descoperite în aceste situri nu indică, însă, faptul că neanderthalienii ar fi folosit anumite unelte pentru a măcina grăunțele. Pe atunci, ei nu practicau, probabil, agricultura.Însă noile indicii "arată faptul că neanderthalienii consacrau mult timp și făceau multe eforturi pentru a face ca alimentele lor să devină mai comestibile și cu o valoare nutrițională mai mare", consideră autorii studiului. "Toate aceste date demonstrează că omul de Neanderthal era sofisticat în ceea ce privește maniera de a strânge și prepara hrana, indiferent dacă era vorba de a vâna animale de talie mare sau de a culege și a prepara alimente de natură vegetală", au adăugat cercetătorii. Potrivit acestor antropologi, adaptările majore în ceea ce privește achiziția și prepararea hranei de către triburile de hominizi, în special coacerea și fierberea alimentelor de natură vegetală, au deschis calea către apariția agriculturii, ale cărei prime forme rudimentare au apărut către sfârșitul paleoliticului mijlociu, în urmă cu 50.000 de ani.Cercetătorii au recoltat eșantioane de tartru de pe șapte dinți fosilizați de neanderthalieni – trei proveneau din situl arheologic irakian Shanidar 3, iar patru proveneau din peșterile Spy 1 și Spy 2 din Belgia.
