ADN-ul omului de Neanderthal, regăsit în genomul omului modern, mai ales în genele care influențează caracteristicile pielii, a contribuit la supraviețuirea speciei umane, potrivit rezultatelor a două studii publicate miercuri, informează AFP. Studiile precedente au stabilit că oamenii moderni de origine europeană și asiatică au moștenit, în medie, între 1% și 3% din genomul omului de Neanderthal, un verișor al lui Homo sapiens, apărut în urmă cu circa 400.000 de ani în Eurasia și dispărut în urmă cu 30.000 de ani. Oamenii cu ascendență africană au foarte puțin ADN neanderthalian sau chiar deloc, întrucât nu a existat o încrucișare între strămoșii lor și omul de Neanderthal, care trăia în Europa și în Asia.
Această moștenire genetică pare una foarte mică la scară individuală, însă, potrivit unui nou studiu publicat miercuri în revista americană Science, ar fi vorba de un total de 20% din genomul neanderthalian care ar fi supraviețuit la nivel global în rândul populațiilor moderne din Europa și din Asia.
Acest studiu a fost realizat de Benjamin Vernot și Joshua Akey, de la Departamentul de Științe ale Genomului din cadrul Universității Washington din Statele Unite, pornind de la genomul a 379 europeni și 286 de persoane din Asia de Est.
Revista britanică Nature a publicat la rândul ei un alt studiu despre moștenirea genetică a omului de Neanderthal, coordonat de David Reich, de la Facultatea de medicină din cadrul Universității Harvard din Statele Unite. Alături de colegii săi, printre care s-a aflat și Svante Pääbo, directorul departamentului de Antropologie genetică de la Institutul Max Planck, David Reich a analizat variațiile genetice prezente la 846 de persoane de ascendență non-africană, 176 de persoane din Africa subsahariană și un neanderthalian care a trăit în urmă cu 50.000 de ani, al cărui genom a fost secvențiat în 2013.
În ciuda acestor analize separate și a metodelor diferite, cele două echipe au găsit mari porțiuni din genomul modern non-african lipsite de ADN neanderthalian, dar și alte regiuni în care moștenirea lăsată de omul de Neanderthal era mult mai bogată decât se credea.
Potrivit cercetătorilor, această repartiție ar fi rezultatul selecției naturale: omul modern ar fi eliminat din patrimoniul său genetic elementele provenite de la omul de Neanderthal care i-ar fi fost dăunătoare. În schimb, moștenirea genetică care subzistă de la omul de Neanderthal i-a adus omului modern un avantaj adaptativ. Cele două studii citează în special ereditatea omului de Neanderthal asupra genelor care influențează caracteristicile pielii.
"E tentant să gândim că neanderthalienii erau deja adaptați la un mediu non-african și au transmis acest avantaj genetic omului modern", a declarat David Reich.
Echipa sa a arătat că moștenirea omului de Neanderthal este mai marcantă în genele asociate cu cheratina, o proteină fibroasă care conferă rezistență pielii, părului și unghiilor și permite o mai bună protecție în regiunile mai reci.
Potrivit echipei coordonate de David Reich, mutațiile genetice cunoscute ca fiind asociate unor caractere specifice ale omului modern ar putea să își aibă originea în omul de Neanderthal. Este cazul unor maladii genetice – precum diabetul, boala Crohn -, dependența de fumat, dar și pentru anumite comportamente.
În schimb, oamenii de știință au identificat două regiuni ale genomului, implicate în dezvoltarea testiculelor și a cromozomului X, în care omul de Neanderthal nu și-a pus amprenta. Potrivit cercetătorilor, acest aport genetic ar fi reprezentat o amenințare pentru fertilitatea masculină și a trebuit deci să fie șters printr-un proces de selecție naturală.
Mediafax
