Satelitul european SMOS, specializat în măsurarea nivelului de umiditate al solului și a salinității oceanelor de pe Terra, a fost lansat cu succes de Agenția Spațială Europeană (ESA) ieri, de la baza spațială Plessetsk, din Rusia, cu ajutorul unei rachete Rockot, informează AFP.
Plasarea pe orbită a radiotelescopului SMOS (Soil Moisture and Ocean Salinity) și a minisatelitului Proba-2, care are misiunea de a testa noi tehnologii spațiale și de a monitoriza activitatea solară, a fost salutată printr-un comunicat emis de Agenția Spațială Europeană (ESA), care s-a declarat „încântată“ de această dublă reușită.
„Apa din sol și sarea din oceane“ reprezintă două variabile-cheie asociate cu circuitul apei pe Terra, având un impact major asupra meteorologiei și a climatului, au explicat experții ESA, care au subliniat faptul că SMOS va permite efectuarea unor măsurători la nivel planetar.
În opinia lui Yan Kerr, coordonatorul științific al misiunii SMOS, de la Centrul de studii spațiale ale biosferei (CESBIO), încălzirea climei este un „fapt“, dar consecințele acestui fapt asupra circuitului apei (precipitații, evaporare, scurgere, infiltrarea în sol, stocarea) „nu sunt clare“, de aici apărând necesitatea de a deține cele mai corecte date posibile, pentru a concepe modele climatice fiabile.
„Disponibilitatea rezervelor de apă are o contribuție chiar mai importantă asupra încălzirii climei decât însăși temperatura“, se indică în același comunicat.
Informații vitale
Estimarea rezervelor de apă din sol, din „zona rădăcinilor“ plantelor până la o adâncime de 1-2 metri, este esențială pentru ameliorarea previziunilor meteorologice și pentru anticiparea riscului de inundații, secetă sau valuri de căldură.
SMOS va permite alcătuirea unor hărți ale umidității solurilor, cu o rezoluție medie de 43 kilometri. De pe orbita sa polară, la o altitudine de 758 kilometri, satelitul SMOS va scana întreaga suprafață a globului în doar trei zile.
Acest satelit va măsura și variațiile nivelului de sare din apele oceanice de suprafață și impactul lor asupra circuitului apei de la suprafața planetei. Comparat cu o imensă scară rulantă oceanică, circuitul acesta constă în coborârea apelor reci și cu o salinitate mare și urcarea apelor calde spre suprafață, influențând decisiv climatul planetar.
O încetinire a acestui circuit al apelor, care au nevoie de până la o mie de ani pentru a reveni în punctul de unde au plecat, ar avea influențe majore asupra climei planetei.
În medie, oceanele conțin 35 grame de sare pe litru de apă. Cumulând 30 de zile de observații, SMOS va fi capabil să detecteze diferențele de salinitate de până la o zecime de gram dintr-un litru de apă.
Datele oferite de SMOS vor fi folositoare atât oamenilor de știință și experților în meteorologie, cât și industriei agricole, pescuitului și navigației.
Cu un cost total de 315 milioane de euro, satelitul SMOS face parte dintr-un program comun de monitorizare a Terrei conceput de ESA și de agențiile spațiale franceză (CNES) și spaniolă (CDTI).
