Celebrul tablou „Mona Lisa“ și alte portrete pictate de Leonardo da Vinci le-au dezvăluit oamenilor de știință noi secrete, grație unor analize științifice care au revelat compoziția chimică și grosimea fiecărui strat de vopsea, se afirmă într-un studiu citat de AFP.
Straturi de vopsea extrem de fine au fost aplicate de maestrul renascentist pentru a estompa contururi și pentru a „îndulci“ tranziția dintre zonele luminoase și cele întunecate de pe chipurile expuse în fiecare tablou.
Grație unor noi analize efectuate recent, Philippe Walter, de la laboratorul centrului de cercetare și restaurare din cadrul Musées de France, a explicat modul în care au fost realizate degradeurile, cu ajutorul unei tehnici numite sfumato.
Șapte tablouri atribuite lui Leonardo da Vinci au fost analizate, „fără a fi prelevate probe, direct în sălile muzeului Luvru – «Buna-Vestire», «Madonna din grota cu stânci», «La Belle Ferronniere», «Mona Lisa», «San Giovanni Battista», «Bachus și Sfânta Ana», «Sant’Anna, la Madonna, il Bambino»“, se afirmă în comunicatul emis de Centre National Francais de la Recherche Scientifique (CNRS).
Cercetătorii s-au concentrat asupra studiului fețelor, emblematice pentru tehnica sfumato. Pentru a determina compoziția și grosimea fiecărui strat de vopsea la nivelul celor nouă chipuri, inclusiv cel al Giocondei, cercetătorii au utilizat spectrometria cu fluorescență de raze X. Această metodă de analiză chimică nu necesită prelevarea unor eșantioane din tablouri și constă în luminarea unei zone a pânzei cu raze X, pentru a capta ulterior alte raze, „fluorescența X“, emisă de vopseaua de pe pânză. Maestrul italian a folosit mai multe tehnici, caracterizate prin finețea straturilor de glazură translucidă și de natura pigmenților și a aditivilor, pentru a realiza umbrele de pe chipurile personajelor pictate. În cazul glazurilor, mai multe straturi, cu grosimi cuprinse între 1 și 12 microni (1 micron reprezintă a milioana parte dintr-un milimetru, n.r.), invizibile cu ochiul liber, au fost aplicate de Leonardo da Vinci, iar grosimea totală a acestora nu depășește 30-40 de microni.
Rezultatele acestei analize, realizată în colaborare cu Installation Européenne de Rayonnement Synchotron (ESRF) din Grenoble (Franța), au fost publicate în revista științifică specializată în chimie aplicată „Angewandte Chemie“.
