Motivele pentru care persoanele care nu dorm suficient au tendința de a se îngrășa, mâncând mai multe grăsimi, sunt prezentate în două studii realizate recent.
Mecanismele din spatele acestei reacții a organismului încep să se contureze puțin câte puțin. Două studii recente au evidențiat astfel o predilecție crescută pentru alimentele bogate în calorii la persoanele care nu dorm suficient, informează lefigaro.fr.
Publicate în revista Nature Communications, studiile cercetătorilor de la Universitatea Berkeley din California au constat în monitorizarea cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN) a creierelor a 23 de persoane private de somn. Oamenii de știință au constatat la acești pacienți perturbații în regiunea cortexului cerebral, care evaluează sațietatea. Potrivit acestor observații, somnul insuficient diminuează considerabil activitatea regiunilor corticale ale creierului necesare pentru o evaluare optimală a semnalelor alimentare. În sens invers, activitatea complexului amigdalian, o regiune a creierului care influențează apetitul, este mai reactivă în situațiile în care pacienții sunt privați de somn.
"Lipsa somnului alterează producția de hormoni regulatori ai apetitului, crescând producția de grelină, un hormon asociat senzației de foame, și diminuând concentrația de leptină, un hormon asociat senzației de sațietate", a explicat Isabelle Mallet, medic nutriționist la Paris. Somnul insuficient ar modifica, totodată, gustul, făcându-i pe oameni să cumpere alimente grase și dulci, mai bogate în calorii. Aportul caloric dorit în cazul unui somn insuficient ar consta într-un plus de 300-900 de calorii față de aportul zilnic caloric corespunzând persoanelor care dorm suficient.
Acest reflex ar putea avea consecințe pe termen lung, în funcție de momentul în care el începe să se exprime. Cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia, coordonați de profesorul Colin Chapman, publicat în revista Obesity, au arătat că privarea de somn are o influență negativă nu doar asupra dorinței oamenilor de a mânca, ci și asupra cumpărăturilor alimentare. "Rezultatele studiului nostru demonstrează că persoanele cumpără mult mai multe calorii și grame de alimente, cu același buget, după un somn insuficient", a explicat Colin Chapman. "Nu este deloc un fapt neglijabil, întrucât aceste cumpărături ne vor influența alegerile alimentare multă vreme după acea privare de somn".
Trebuie oare, în aceste condiții, ca medicii să vadă în acest fapt un risc crescut de obezitate? – "În calitate de medic, este întotdeauna dificil de stabilit, la nivel individual, o relație cauză-efect între obezitate și un factor unic", reamintește Jean-Michel Lecerf, directorul departamentului de Nutriție la Institutul Pasteur din Lille, autorul cărții "À chacun son vrai poids".
"Lipsa somnului este înainte de toate un element care marchează degradarea ritmului de viață, asociat cu creșterea timpului petrecut în fața ecranului, cu mâncatul excesiv – comportamente suspectate că ar avea un impact asupra luării în greutate".
Problema îngrășării necesită deci o abordare globală. Totuși, continuă el, "chestiunea somnului insuficient mi se pare importantă, pentru că s-a demonstrat că această privare ne alterează capacitatea de a face alegeri. Ea poate să anuleze inhibițiile care ne împiedică să mâncăm atunci când nu este ora mesei, când nu ne este foame, și oferă totodată o explicație pentru faptul că oamenii se îndreaptă mai mult către o alegere instintivă a produselor cu grăsimi și zaharuri".
Înțelegerea mecanismelor care asociază oboseala cu îngrășarea devine o problemă de sănătate publică în perioada actuală în care obezitatea crește în același ritm cu lipsa somnului în țările industrializate.
Deși francezii sunt relativ mai bine poziționați decât americanii din acest punct de vedere, cu un somn mediu de șase ore și 45 minute pe noapte, comparativ cu doar șase ore pe noapte în Statele Unite, această cotă parte este în continuare insuficientă față de nevoile organismului, situate, în medie, între șapte și opt ore de somn pe noapte.
Mediafax
