Expunerea steagului lui Ștefan cel Mare, astăzi, la Muzeul Național de Istorie a României a atras zeci de vizitatori. Seria de microexpoziție „Exponatul lunii“ propune un vernisaj deosebit, ce cuprinde, alături de steag, și informații despre traiectoria pe care a urmat-o, despre modul în care a fost recuperat și restaurat, alături de importantele documente încheiate la ceremonia oficială din 1917 de la Sorbona. Statul român a preluat obiectul de o deosebită importanță pentru patrimoniul țării de la Mănăstirea Zografu din Grecia, în 1917.
Broderia îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe așezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripții: una în limba slavonă, cu o rugăciune a domnitorului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe, și alta în limba greacă – „Sfântul Gheorghe din Ca(p)adocia“ – care nu pomenește însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ștefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, așa cum se obișnuia în epocă.
Steagul, găsit într-o stare foarte proastă, a fost restaurat de către Muzeul Național de Istorie a României, timp de 7 ani și jumătate, costurile la care s-au ridicat modificările aduse fiind de câteva zeci de mii de euro.
Iubitorii patrimoniului cultural s-au bucurat cu ocazia deschiderii vernisajului și de prezența unor oameni importanți: ambasadorii Franței, Henri Paul, și Republicii Moldova, Iurie Reniță, a secretarului de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Vasile Timiș, a secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și a fostului ministru al culturii, vicepreședintele PDL, Theodor Paleologu.
