Astrofizicianul britanic Stephen Hawking a declarat, într-un interviu apărut ieri în publicația „The Guardian“, că Raiul este o poveste cu zâne pentru acei oameni care se tem de întuneric, informează Reuters.
Stephen Hawking are 69 de ani, iar medicii i-au spus că mai are doar câțiva ani de trăit, după ce l-au diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă la vârsta de 21 de ani. El a devenit unul dintre cei mai renumiți oameni de știință din lume după apariția volumului „Scurtă istorie a timpului“, publicat în 1988.
„Am trăit sub spectrul unei morți timpurii în ultimii 49 de ani. Nu mi-e frică de moarte, dar nu mă grăbesc să mor. Am atâtea alte lucruri pe care vreau să le fac înainte de a muri“, a declarat savantul britanic pentru „The Guardian“.
„Privesc creierul ca pe un computer care încetează să mai meargă atunci când componentele sale se defectează. Nu există nici Rai, nici viață de după moarte pentru computerele defectate; Raiul este o poveste cu zâne pentru acei oameni care se tem de întuneric“, a adăugat Stephen Hawking.
Rugat să spună cum ar trebui să trăiască oamenii, savantul britanic a răspuns: „Ar trebui să căutăm cea mai mare valoare a acțiunilor noastre“.
Stephen Hawking a acordat acest interviu cu puțin timp înainte de conferința Google Zeitgeist ce are loc la Londra, unde renumitul astrofizician se va alătura ministrului britanic de finanțe, George Osborne, și economistului Joseph Stigliz, laureat al premiului Nobel.
Stephen Hawking va aborda întrebarea „De ce suntem aici?“ într-o teză în care afirmă că micile fluctuații cuantice de la începutul Universului au sădit semințele vieții umane.
Fostul șef al Catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deținut și de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.
Cartea sa intitulată „The Grand Design“, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaș în rândul liderilor religioși, deoarece Hawking susținea în acest volum că nu este nevoie de o forță divină pentru a explica apariția Universului.
Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre Univers și gravitație, este autorul volumului „Scurtă istorie a timpului“ (publicat și de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărți din literatura științifică, și al volumului „George și cheia secretă a Universului“ (apărut și la Humanitas, în 2009).
Atins de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, profesorul se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer și al unui sintetizator vocal.
Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului și măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă mușchii voluntari, care fac posibilă mișcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghițitul și alte funcții fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se știe că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moștenită a acesteia.
Stephen Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 și este membru al Academiei de științe americane.
