Misiunea Kepler, lansată de NASA, a identificat primele planete de mărimea Terrei situate în afara sistemului nostru solar, care orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui, această descoperire reprezentând o bornă importantă în programul de căutare a unor planete asemănătoare Pământului. Planetele, numite Kepler-20e și Kepler-20f, sunt totuși prea aproape de steaua lor față de zona optimă de locuire pentru a putea exista apă în stare lichidă pe suprafața lor, însă acestea sunt cele mai mici exoplanete descoperite până acum în jurul unei stele asemănătoare Soarelui.
Kepler-20e este puțin mai mică decât planeta Venus, raza acesteia măsurând 87% din cea a Terrei, iar Kepler-20f este puțin mai mare decât Pământul, având raza de 1,03 ori mai mare decât cea a Terrei, potrivit site-ului NASA. Ambele planete sunt într-un sistem de cinci planete, numit Kepler-20, aflat la aproximativ 1.000 de ani lumină depărtare, în constelația Lira. Kepler-20e orbitează în jurul stelei mamă la fiecare 6,1 zile, iar Kepler-20f la fiecare 19,6 zile. Această mișcare de revoluție foarte scurtă indică faptul că pe suprafața lor este un mediu foarte fierbinte, inospitalier. Temperatura de pe Kepler-20f ar fi de aproximativ 426 de grade Celsius, o temperatură similară cu cea de pe suprafața planetei Mercur. Pe Kepler-20e, temperatura se pare că depășește 760 de grade Celsius.
„Această descoperire demonstrează pentru prima dată faptul că planete de mărimea Terrei există și în jurul altor stele, iar noi am fost capabili să le descoperim“, a declarat Francois Fressin, de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Cambridge, Massachusetts (SUA).
Sistemul Kepler are încă trei planete, mai mari decât Pământul, dar mai mici decât Neptun. Orbitele celor cinci planete se află la o distanță de steaua mamă ce nu depășește orbita planetei Mercur din sistemul nostru Solar. Steaua mamă face parte din aceeași clasă cu Soarele, tip G, deși este puțin mai mică și mai rece.
Prin comparație cu sistemul nostru solar, unde planetele mici, stâncoase se află pe orbite apropiate de Soare, iar cele mari, gazoase pe orbitele mai îndepărtate, în sistemul Kepler aranjamentul este neașteptat, planetele alternând ca dimensiune: mare, mică, mare, mică și mare.
Oamenii de știință nu sunt foarte siguri cum au evoluat sistemele planetare, însă ei nu cred că planetele s-au format în locațiile lor actuale. Ei susțin că planetele s-au format mai departe de stelele de care aparțin și apoi au migrat în interiorul sistemelor, cel mai probabil prin interacțiunea cu discul de materie din care provin. Acest lucru a permis menținerea spațiului dintre planete în ciuda dimensiunilor diferite.
Telescopul Kepler detectează planetele măsurând petele observate în luminozitatea aștrilor, de câte ori acestea traversează prin fața stelelor de care aparțin. Cercetătorii din echipa telescopului Kepler consideră ca fiind „semn de planetă“ după detectarea a cel puțin trei treceri prin fața stelei. La începutul lunii decembrie, specialiștii de la NASA au confirmat existența unei planete foarte asemănătoare Pământului, care are caracteristici propice vieții. Planeta se numește Kepler-22b și are o masă de 2,4 ori mai mare decât cea a Terrei. Se află la o distanță de circa 600 de ani lumină și efectuează o rotație completă în jurul stelei sale în 290 de zile.
„În jocul cosmic «de-a v-ați ascunselea», găsirea planetelor cu dimensiuni și temperaturi ideale se pare că este o chestiune de timp“, spune Natalie Batalha, profesor de astronomie și fizică la Universitatea de stat San Jose.“
Lansată în martie 2009, sonda Kepler are misiunea de a căuta planete asemănătoare Terrei, care pot să adăpostească viața, observând peste 100.000 de stele asemănătoare Soarelui din sistemul nostru solar, situate în constelațiile Lebedei și Lirei, în interiorul Căii Lactee.
NASA a anunțat, la începutul anului 2010, că sonda americană a descoperit primele ei cinci exoplanete, însă acestea erau prea fierbinți pentru a adăposti forme de viață.
Kepler a descoperit și câteva „bizarerii“ cosmice, precum o stea care are pe orbită un mic corp ceresc a cărui temperatură este mai mare decât temperatura astrului. Principalul instrument de la bordul sondei Kepler este un fotometru ce permite detectarea celor mai slabe schimbări luminoase care indică trecerea unei planete prin fața stelei ei.
Mediafax
